Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre originea naturală a virusului SARS-CoV-2

  • Podcast
Ruxandra Schitea
13 martie 2022
Citit de 275 ori.

Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

 

În cadrul ediției de pe 8 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Originea naturală a SARS-CoV-2, confirmată de noi studii: coronavirusul a trecut de la animal la om în piața Hunan

„Oricare ar fi sursa intermediară, aceste studii sunt extrem de importante. După cum se vede, a fost nevoie de timp pentru a realiza la acest nivel de detaliu. Eu îmi amintesc, în primul rând, primele studii bazate pe analiza structurii virusului care susțineau ipoteza naturală a virusului, după cum îmi amintesc și faptul că oameni cu grade academice și nu numai, au explicat în prima fază a pandemiei, la televizor, cum ar trebui să ne îndoim de originea naturală a virusului și că trebuie să luăm în calcul și componenta de bioterorism și așa mai departe.

Întrebarea mea, la doi ani după, având aceste cifre în față, este cu ce i-a ajutat pe acești propagandiști să facă acele lucruri și, din păcate, cu ce i-a ajutat pe cei care i-au ascultat și au folosit genul acesta de argumentație că virusul nu ar fi natural ca să se opună și măsurilor de distanțare, purtării măștii și vaccinării în toată această perioadă de timp. Întrebările sunt mai mult sau mai puțin retorice, în mod evident.

Am pe retină acea emisiune de la televizor în care un reprezentat al lumii academice a venit cu niște dosare în care era „proba” originii bioteroriste a virusului. Poate va veni în perioada următoare și cu cele trei studii și le va explica. În situații de criză și având atât de multe incertitudini, recomandarea era să se abțină.

În prima fază, cred că este obligația noastră să facem ce am făcut astăzi, să vorbim despre aceste studii și să folosim această argumentație de câte ori putem în perioada următoare. Vom duce o luptă foarte grea, de care poate nu eram atât de conștienți și nu credeam că grupul ezitanților și al celor anti este atât de mare. Nu trebuie să considerăm că încheindu-se pandemia mediatică sperăm să se încheie și pandemia ca fenomen biologic. Cu toții ne dorim asta, dar nu trebuie să încetăm să vorbim despre lecțiile pandemiei. Ceea ce este în spatele acestor studii care folosesc date genomice, geospațiale, aceste abordări, în mod evident, trebuie folosite nu doar retrospectiv ci și prospectiv pentru a putea să identificăm și să avem o predicție asupra momentului și locului în care va apărea un alt agent patogen și va începe să crească numărul de infectări.”

Menținerea măsurilor de distanțare socială în timpul campaniilor de vaccinare poate preveni apariția de tulpini SARS-CoV-2 rezistente la vaccinuri

„Campania de vaccinare trebuie reluată în România și în țările din regiune. Înțelegem urgența umanitară, a-i lăsa pe oameni să pătrundă cât mai repede în România, Polonia sau Slovacia, fără a conta statusul vaccinal, fără a le face un test. Înțelegem foarte bine acest element. Ceea ce cred că trebuie să avem în vedere în perioada următoare este restartarea campaniei de vaccinare pornind de la persoanele care din păcate au trebuit să părăsească Ucraina și se deplasează spre un loc mai bun, temporar sau definitiv către mai multe state membre.

Cred că este obligația Comisiei Europene să aibă un plan în acest sens, deoarece aceasta este o realitate neprevăzută în țintele inițiale de vaccinare. […] vaccinarea persoanelor care migrează din Ucraina trebuie să reprezinte o prioritate de sănătate publică în Uniunea Europeană. Nu cred că este ceva ce ar trebui să facă numai România, Polonia sau Slovacia, ci cred că toate statele membre trebuie să găsească o abordare comună din acest punct de vedere.

Marea cheie a campaniei de vaccinare și punctul în care multe țări, cum ar fi cele din centrul și estul Europei, au eșuat pentru că au rate sub media europeană, a fost chiar această vaccinare a unui număr mare de persoane într-un timp foarte scurt. Datele ne arată că, de exemplu, varianta Omicron a apărut în state în care vaccinarea era la un nivel redus. La așa ceva cred că ar trebui să ne așteptăm și în perioada următoare, ca următoarea variantă de interes sau de îngrijorare să apară posibil în state care au rate scăzute de vaccinare, dar mai degrabă în rândurile unor populații, precum migranții din Ucraina. Rata de vaccinare în Ucraina este una dintre cele mai reduse din regiune.”

A treia doză de vaccin COVID-19 este esențială pentru protecția față de Omicron

„În situația în care noi știam că două doze sunt suficiente față de varianta Delta, încă o dată spun, cred că trebuie să încetăm să mai vorbim despre vaccinare completă ca fiind vaccinarea cu două doze. Delta practic a dispărut. Sunt extrem de puțini oameni care se mai infectează cu Delta acum. Marea majoritate se infectează cu Omicron, aceasta este varianta care circulă, fie B.A.1, fie B.A.2.

Cert este că trei doze de vaccin restabilesc un nivel ridicat de protecție față de Omicron, în niciun caz două doze. Și din acest punct de vedere am văzut rapoarte oficiale care vorbesc despre vaccinarea completă ca fiind cea cu două doze, când de fapt vaccinarea completă înseamnă vaccinarea cu trei doze. Dacă ne vom uita din perspectiva administrării dozei booster la cifrele de vaccinare, o să ne îngrozim pentru că lucrurile stau mult mai rău decât tindem să credem.

Nu înțeleg de ce nu a existat o campanie care să-i convingă pe cei care aveau două doze să-și administreze și a treia doză.”

Alte subiecte abordate:

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

 

Citește și:


➤