Esențial Covid-19. A treia doză de vaccin COVID-19 este esențială pentru protecția față de Omicron
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Ca în fiecare săptămână, topul săptămânii 21-27 februarie 2022 a fost comentat de Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, în cadrul emisiunii săptămânale de la Radio România Cultural.
Știrile săptămânii 28 februarie – 7 martie 2022:
- Baricitinib reduce cu 13% riscul de deces la pacienții spitalizați cu forme severe de COVID-19
Noi date din studiul Recovery (Randomised Evaluation of Covid-19 Therapy) arată că baricitinib, un medicament antiinflamator folosit pentru artrita reumatoidă, poate fi indicat și pentru tratamentul formelor severe de COVID-19. Tratamentul reduce cu o cincime riscul de deces la pacienții spitalizați.
Studiul Recovery a identificat prima terapie eficientă contra COVID-19, dexametazona, în iunie 2020, care reduce cu o treime mortalitatea la pacienții aflați pe ventilație mecanică. În februarie 2021 erau raportate date din studiu care demonstrau rolul tocilizumabului în a reduce decesele la pacienții spitalizați care primesc dexametazonă.
Rezultatele publicate în februarie 2022 arată că mai multe tipuri de terapii cu efecte antiinflamatoare pot fi folosite în combinație pentru pacienții spitalizați cu forme severe de COVID-19. Efectul celor 3 tipuri de terapii este aditiv, astfel încât împreună reduc riscul de deces cu peste 50%.
În perioada februarie – decembrie 2021, au fost comparate 4148 de cazuri care au primit terapia standard pentru COVID-19 și baricitinib, cu 4008 cazuri de pacienți spitalizați care au primit doar standardul terapeutic. S-a observat o reducere cu 13% a ratei de deces, indiferent de terapiile asociate pe care le luau pacienții (corticosteroizi, tocilizumab, remdesivir).
Baricitinib inhibă enzimele din familia JAK (JAK kinazele), blochează acțiunea pro-inflamatorie a mai multor interleukine, printre care și IL6, care este crescută în formele severe de COVID-19. Baricitinib are avantajul de a fi administrat oral, spre deosebire de tocilizumab care se administrează intravenos.
- O analiză proteomică amplă identifică o legătură cauzală între sistemul ABO și formele severe de COVID-19
Într-un studiu publicat recent în PLOS Genetics au fost analizate peste 3000 de proteine și s-a urmărit identificarea unei legături cauzale între acestea și formele severe de COVID-19.
Au fost identificați 11 markeri sangvini asociați cu forme severe de COVID-19: șase proteine care au fost mai frecvente în cazurile COVID-19 care necesită spitalizare și 5 proteine implicate în forme ce necesită suport respirator. Dintre acestea, s-a observat că o enzimă care determină sistemul ABO are un rol important în evoluția severă a COVID-19. De asemenea, au fost identificați și 8 markeri care ar putea oferi protecție față de formele severe de boală. Cea mai puternică asociere a fost înregistrată în cazul markerului PECAM-1 (platelet endothelial cell adhesion molecule).
Pentru realizarea acestui studiu s-a folosit randomizarea mendeliană, o metodă de evaluare a relațiilor cauzale dintre factorii de risc și impactul asupra sănătății, folosind seturi ample de date genetice.
Studiul nu oferă informații cu privire la grupa sangvină pentru care riscul ar fi mai mare. Însă, studii anterioare au indicat că persoanele cu grupa A ar avea mai frecvent forme mai severe de COVID-19, iar cercetările viitoare ar trebuie să se concentreze pe evaluarea acestor categorii ale populației.
- A treia doză de vaccin COVID-19 este esențială pentru protecția față de Omicron
Nivelurile de anticorpi neutralizanți contra variantelor SARS-CoV-2 inițiale, generați în urma vaccinării cu două doze din vaccinurile ARNm se reduc semnificativ în timp, iar protecția față de Omicron este aproape nulă. Rezultatele provin dintr-un studiu realizat de Universitatea din Ohio. Datele arată că inclusiv persoanele vaccinate cu două doze și care au trecut prin infecție nu au o protecție suplimentară față de Omicron.
Probele au fost prelevate de la 48 de persoane, înainte de vaccinare, la 3-4 săptămâni de la prima doză, la 3-4 săptămâni de la a doua doză și la 6 luni de la a doua doză. S-a observat o creștere importantă a nivelurilor de anticorpi neutralizanți după a doua doză pentru fiecare variantă virală, cu excepția Omicron. În șase luni de la a doua doză nivelul de anticorpi scade de cel puțin 5 ori, inclusiv față de prima variantă SARS-COV-2. În ceea ce privește varianta omicron, titrul de anticorpi scade de peste 23 de ori. Administrarea celei de-a 3-a doze determină însă o scădere de doar 2-3 ori.
De asemenea, datele indică faptul că persoanele care au primit vaccinul Pfizer/BioNtech au produs un titru de anticorpi de două ori mai redus decât cele care au primit vaccinul Moderna.
Un alt studiu publicat recent în Nature arată că eficacitatea vaccinurilor ARNm este redusă pentru toate subtipurile Omicron (BA.1, BA.1.1, BA.2) și un singur tratament bazat pe anticorpi monoclonali autorizat încă mai funcționează pentru toate cele 3 variante. Autorii subliniază faptul că este esențial să nu existe relaxări premature, pentru că apariția de noi variante virale reduce semnificativ opțiunile de tratament și eficacitatea vaccinurilor.
- Menținerea măsurilor de distanțare socială în timpul campaniilor de vaccinare poate preveni apariția de tulpini SARS-CoV-2 rezistente la vaccinuri
Conform unui nou studiu publicat în Nature Human Behaviour, dacă ratele de vaccinare sunt rapide, cum a fost în cazul Israelului, apariția de variante rezistente este redusă atâta timp cât se mențin măsurile de distanțare până când întreaga populație e vaccinată. Atunci când ratele de vaccinare sunt reduse, chiar și în contextul menținerii măsurilor de distanțare există un risc de apariție a noilor variante virale.
Pentru realizarea studiului au fost obținute date legate de vaccinare și infectări din șase țări (Israel, SUA, Brazilia, Franța, Germania). Probabilitatea de apariție a unor tulpini care determină rezistență la vaccinuri depinde cel mai mult de numărul total de cazuri de infectare care apar în decursul pandemiei. Fiecare infecție naturală reprezintă o oportunitate de apariție a unor variante noi.
Rezultate ar putea informa politicile de sănătate. Mesajul principal este maximizarea proporției din populație care este imunizată prin vaccinare și nu prin infecție naturală. Autoritățile ar trebui să încurajeze măsurile de distanțare, alături de programele de vaccinare rapide.
În contextul migrației generate de războiul din Ucraina în Europa, studiul este un argument în plus pentru riscul de apariție a noilor variante la care sunt expuse țările cu o rată de vaccinare scăzută, obținută într-un timp foarte lung, cum este România, care a și relaxat măsurile non-farmacologice.
- Originea naturală a SARS-CoV-2, confirmată de noi studii: coronavirusul a trecut de la animal la om în piața Hunan
Trei studii noi realizate în China și SUA aduc cele mai solide argumente de până acum care susțin că pandemia COVID-19 a avut originile în piața Wuhan. Studiile au fost publicate pe 25 și 26 februarie și sunt în curs de revizuire.
Primul studiu publicat a fost realizat de o echipă din cadrul Chinese Center for Disease Control and Prevention, care a analizat secvențele genomice din peste 1000 de probe colectate din piața Hunan, în perioada 1 ianuarie – 2 martie 2020. S-au identificat variante virale aproape identice cu cele care au circulat în populația umană, ambele linii genetice inițiale (A și B) fiind prezente în probele prelevate din piață.
Un al doilea studiu, o analiză care a integrat date geospațiale și genomice, confirmă faptul că ambele linii genetice SARS-CoV-2 (A și B) au o asociere clară cu piață Hunan, unde a început transmiterea comunitară a noului coronavirus.156 de cazuri raportate în decembrie 2019 erau limitate la zona pieței și ulterior, în ianuarie și februariei 2020, s-au răspândit în regiunea Wuhan.
Al treilea studiu arată că cele două linii genetice s-au transmis separat la om. Autorii estimează că prima transmitere zoonotică (linia genetică B) a avut loc în noiembrie-decembrie 2019, iar transmiterea virusurilor de linie genetică A la om a avut loc la câteva săptămâni distanță. Același fenomen s-a observat și în cazul SARS și MERS, când au existat mai multe introduceri în populația umană.
Kristian Adersen, virolog în cadrul Scripps Research Institute, care a contribuit la realizarea a două dintre aceste studii, sugerează că cel mai probabil sursa ar fi cainele enot, infectat din ferme și ulterior vândut în piața Hunan în noiembrie-decembrie 2019, unde s-a produs și infectarea oamenilor.
Citește și:
- Esențial Covid-19. Război pe două fronturi: inamicul văzut și inamicul nevăzut
- Esențial Covid-19. BA.2 ar putea cauza forme mai severe de boală decât BA.1, prima sub-variantă Omicron identificată