Esențial Covid-19. BA.2 ar putea cauza forme mai severe de boală decât BA.1, prima sub-variantă Omicron identificată

  • Esențial COVID-19



Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.

Topul a fost comentat de Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, în cadrul emisiunii săptămânale de la Radio România Cultural.

abonare

stiinta360 dr marius geanta scenarii evolutie pandemie

Știrile săptămânii 14-20 februarie 2022:

BA.2 ar putea cauza forme mai severe de boală decât BA.1

Omicron înseamnă, de fapt, 3 tipuri virale: BA.1, BA.2 și BA.3. BA.1 este sub-varianta care a dat startul celui mai recent val pandemic din mai multe țări; val din care România încă nu a ieșit (păstrând rezerva faptului că valul 5 din România a fost determinat de unul dintre subtipurile Omicron). BA.1 a fost raportată de către Africa de Sud la finalul lunii noiembrie 2021. BA.2 a fost inițial observată în Danemarca și UK.

Deși BA.2 este considerată o variantă Omicron și seamănă la nivelul structurii proteinei Spike cu BA.1, secvența completă genomică este foarte diferită de BA.1, având caracteristici virologice diferite.

Se cunoștea deja faptul că BA.2 se transmite mai repede decât BA.1, însă studiile de laborator arată că BA.2 are „potențialul” de a cauza și forme severe de boală, la fel ca variantele anterioare și chiar la fel ca și Delta. Aceasta este și una dintre concluziile unui studiu aflat în stadiul de preprint, efectuat în Japonia.

Mai mult, tot pe baza observațiilor din laborator, autorii sugerează că BA.2 este rezistentă la imunitatea umorală indusă de BA.1, ceea ce înseamnă că o persoană recent infectată cu BA.1, are șanse mari să se infecteze și cu BA.2. Însă dacă se adaugă vaccinarea cu schemă „completă” (2 doze – Moderna sau AstraZeneca) la infecția cu BA.1, protecția împotriva BA.2 este mai ridicată.

Având în vedere caracteristicile foarte diferite față de BA.1, autorii propun ca BA.2 să primească o nouă literă din alfabetul grecesc și să fie distinsă de varianta BA.1, cea care deține, de fapt, titlul de Omicron.

OMS: Vaccinurile tip ARNm vor începe să fie produse în Africa

Șase țări africane – Egipt, Kenya, Nigeria, Senegal, Africa de Sud și Tunisia – vor fi primele de pe continent care vor primi tehnologia necesară pentru a-și produce propriile vaccinuri ARNm. Anunțul a fost făcut în timpul Summitului EU-Africa de la Bruxelles.

Acest lucru este posibil datorită Hub-ului de transfer tehnologic ARNm stabilit de Organizația Mondială a Sănătății și lansat în iunie 2021 în Cape Town.

OMS a înființat acest centru deoarece a observat că achizițiile de vaccinuri la scară largă erau făcute de țările bogate, iar companiile acordau prioritate vânzărilor către guverne care puteau plăti cel mai mare preț.

Conform directorului general OMS, 116 țări la nivel global sunt încă în afara țintei de a vaccina 70% din populație până la jumătatea 2022, în timp ce 80% din populația Africii nu a primit încă prima doză de vaccin împotriva Covid-19.

Având în vedere că o nouă companie va prelua și va produce vaccinuri tip ARNm (folosind tehnologia Moderna și Pfizer), aprobarea acestora ar putea veni în 2024. O altă întrebare importantă ține de eficacitatea variantei de vaccin ARNm inițială, având în vedere rapiditatea apariției noilor variante virale. De exemplu, un studiu (publicat la începutul lunii februarie în Nature) argumenta că vaccinurile ARNm special create pentru Omicron s-ar putea să nu ofere o protecție mult mai mare față de noua variantă, comparativ vaccinarea cu trei doze utilizând varianta inițial aprobată de vaccin.

Anticorpii neutralizanți induși prin vaccinarea cu un vaccin ARNm oferă o protecție mai puternică decât cei produși în urma infecției naturale

Multiple studii au demonstrat, în decursul celor mai bine de doi ani de pandemie Covid-19, că imunizarea prin vaccinare este cea mai sigură și de durată cale de protecție. Mai mult, chiar dacă persoana a trecut deja prin Covid-19 și se consideră „imunizată”, vaccinarea, mai ales în peisajul actual al variantelor virale, poate face diferența între o formă severă și o formă ușoară de boală. Și având în vedere că vaccinurile tip ARNm au fost primele aprobate, există mai multe studii asupra eficacității acestora în diverse combinații.

Deși există această multitudine de studii, nu există încă un consens științific la nivel global asupra a ce nivel de anticorpi și ce tip de anticorpi oferă cea mai înaltă și de durată protecție împotriva Covid-19.

Un nou studiu publicat în Nature demonstrează încă o dată că anticorpii induși de vaccinul ARNm sunt mai eficienți decât imunitatea naturală în neutralizarea SARS-CoV-2 și a variantelor sale, subliniind că anticorpii anti-RBD (domeniul de legare la receptor), adică anticorpii împotriva Spike, sunt cei care ar trebui cuantificați pentru a determina nivelul de protecție obținut în urma vaccinării.

„Datele arată că probele de la persoane vaccinate cu ARNm au avut o valoare mediană de 17 ori mai mare a nivelurilor de anticorpi anti-RBD decât cele de la persoanele imunizate prin infecție naturală. Vaccinarea ARNm poate genera mai mulți anticorpi neutralizanți RBD decât imunitatea naturală. Aceste date sugerează o potențială nevoie de a menține niveluri ridicate de anticorpi RBD pentru a controla variantele mai infecțioase ale SARS-CoV-2” – au afirmat autorii.

Administrarea ivermectinei nu oprește progresia către boala Covid-19 severă

Frenezia globală din jurul ivermectinei și a așa-zisei eficacități împotriva Covid-19 continuă chiar și în 2022, în ciuda a numeroase eforturi ale lumii științifice și ale unor Agenții de reglementare a medicamentelor de a sublinia că ivermectina nu este aprobată pentru tratamentul Covid-19, se utilizează adesea la animale, iar administrarea nesupravegheată conduce la toxicitate.

Un nou studiu randomizat, efectuat în Malaezia, arată că tratamentul cu ivermectină administrat pacienților aflați la risc înalt de progresie severă, în timpul primei săptămâni de boală, nu a prevenit progresia către boală severă.

Studiul a fost efectuat în 20 de spitale publice și într-un centru de carantină COVID-19 din Malaezia între 31 mai și 25 octombrie 2021. 490 de pacienți au fost incluși:

  • 21,6% din grupul care a primit ivermectina și
  • 17,3% din grupul de control au progresat către boală severă.

Patru scenarii asupra evoluției pandemiei în următorii ani, publicate de Guvernul UK

GOV UK a publicat recent un raport în care prezintă patru scenarii posibile pentru evoluția pandemică în următoarele 12-18 luni, cu posibilitatea de repetare în următorii 2-10 ani: „Valurile vor fi mai agravate dacă sunt detectate târziu, dacă eficiența vaccinului este scăzută sau dacă nu există suficiente doze de vaccin. Valurile pot fi exacerbate în comunitățile cu rate mai scăzute de vaccinare și dezavantajate. 

Eficacitatea mai scăzută a vaccinului va crește, de asemenea, dependența de medicamentele antivirale, iar utilizarea pe scară largă a acestora va crește riscul de apariție a rezistenței. Accesul la testare este, de asemenea, cheie pentru reducerea transmisiei și este probabil să afecteze forma și durata oricăror valuri viitoare. În general, viteza cu care testarea, vaccinarea și furnizarea de antivirale pot fi intensificate în caz de urgență va afecta semnificativ rezultatele”.

Scenariul 1 (reasonable best-case): vor apărea noi variante, însă nu vor fi la fel de capabile să evadeze imunității existente și nu vor da forme de boală la fel de grave ca Delta. Doar persoanele vulnerabile vor primi doza booster anual. Antiviralele funcționează în continuare, iar cazurile de gripă se mențin scăzute.

Scenariul 2 (central optimistic): imunitatea globală în creștere va determina o severitate scăzută a bolii, însă valurile vor fi determinate de scăderea periodică a imunității sau de apariția unor variante. Tiparul general este de infecție sezonieră anuală, cu ani „buni” și „răi”, cei din urmă cu transmisibilitate mare și severitate asemănătoare valului Delta. Boala severă și mortalitatea vor fi limitate în mare parte la cei vulnerabili, vârstnici și cei fără imunitate anterioară.

  • Vaccinuri vor fi actualizate regulat și administrate anual celor vulnerabili, dar și altor grupuri în anii „răi”;
  • Comportamentele voluntare de protecție sunt ridicate în timpul valurilor;
  • Unele țări impun măsuri non-farmacologice (NPI) și începe să apară rezistența la antivirale.

Scenariul 3 (central pessimistic): Incidența globală ridicată și creșterea imunității populației determină apariția imprevizibilă a unor variante virale timp de mai mulți ani, cu o combinație de capacitate de evadare imună îmbunătățită și transmisibilitate mai mare comparativ cu Omicron, uneori de mai multe ori pe an și/sau cu severitate similară cu Delta în anii răi. Imunitatea existentă și vaccinurile actualizate continuă să ofere o bună protecție împotriva formelor severe. Deși nu mai severe, valuri repetate de infecție provoacă perturbări pe scară largă cu impact disproporționat în unele grupuri (de ex. copiii și educația). Alte caracteristici:

  • Vaccinarea anuală pe scară largă cu vaccinuri actualizate;
  • Rezistența la antivirale este larg răspândită;
  • Valurile SARS-CoV-2 nu reduc povara cazurilor de gripă;
  • Valurile SARS-CoV-2 se suprapun, ceea ce duce la încărcarea suplimentară a sistemului;
  • Comportamente voluntare de protecție limitate în timpul valurilor;
  • Unele țări impun NPI semnificative în anii răi.

Scenariul 4 (reasonable Worst-Case): Incidența globală mare, vaccinarea globală incompletă și circulația în rezervoarele animale conduc la apariția repetată a variantelor, inclusiv prin recombinare (schimb de material genetic între diferite variante care infectează aceeași celulă). Nu toate variantele sunt la fel de provocatoare, dar unele arată o evadare imunitară semnificativă în ceea ce privește imunitatea de la vaccinuri și infecția anterioară.

Schimbările imprevizibile ale modului în care virusul provoacă boala modifică rata și profilul de vârstă al formelor severe și al mortalității, cu impact crescut pe termen lung în urma infecției.

  • Este necesară vaccinarea anuală pe scară largă cu vaccinuri actualizate;
  • Rezistența anti-virală este larg răspândită;
  • Comportamentele de protecție voluntare sunt în mare parte absente și/sau o sursă de conflict social;
  • Este necesară utilizarea semnificativă a NPI-urilor, mai ales atunci când noile variante depășesc actualizările vaccinurilor (și/sau tehnologiile de testare eșuează).