Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre importanța practicării măsurilor de protecție individuală în continuare, inclusiv a purtării măștilor faciale




Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

 

În cadrul ediției de pe 15 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

În ciuda lipsei obligativității legale de purtare a măștilor faciale, dovezile științifice susțin continuarea măsurii de protecție

Studiul vine și confirmă tot ceea ce foarte mulți au afirmat, și anume că masca trebuie purtată cu atât mai mult în aglomerații, cu atât mai mult în preajma unor persoane despre care știm că au simptome sau sunt contacți, și cu atât mai mult în aceste instituții care presupun prezența zilnică a unui număr mare de persoane cum este cazul școlilor. Aici aș face un comentariu pentru că totuși prea ușor autoritățile din toată Europa au plasat responsabilitatea în această etapă a pandemiei, dinspre ele către fiecare cetățean, omițând faptul că mai sunt câteva verigi, mai sunt câteva tipuri de instituții care ar putea să aibă un rol extrem de important în această etapă.

Multe dintre aceste instituții cred că au reacționat rezonabil în timpul pandemiei, dar sunt și foarte multe care de fapt, prin comportamentul din timpul pandemiei, nu au făcut nimic altceva decât să vulnerabilizeze eforturile pe care statul și cetățenii le făceau. În acest moment e clar că în România nu avem cadrul legal pentru a impune purtarea măștii de exemplu, în spațiul public sau oriunde. Nu avem cadrul legal pentru aproape nimic din ce înseamnă reinstituirea unor măsuri non-farmacologice de luptă împotriva pandemiei. Dacă mâine, prin absurd, începe o altă pandemie, noi vom avea nevoie din nou de stare de urgență.

Pe de altă parte, cum economia românească este dominată de două mari tipuri de entități – instituțiile publice care au un număr mare de angajați bugetari și marile corporații care au un număr mare de angajați pe care i-au chemat la lucru imediat după ridicarea stării de alertă – cred că și unii și alții ar trebui să-și reamintească de responsabilitatea socială pe care o au.

Această responsabilitate socială, în această fază a pandemiei, nu înseamnă comunicate de PR, poze la panou și postări pe social media. Înseamnă planuri foarte clare pentru protecția angajaților pe care îi au, preluând cumva din sarcina pusă în practică a statului. În momentul în care ai poate zeci de mii de angajați în toată țara, este ca și cum ai fi primarul unei mici responsabilități, cu tot ce înseamnă asta, inclusiv cu grija angajaților tăi.

Recomandările ECDC pentru prevenirea și controlul bolilor infecțioase în contextul războiului din Ucraina

Haideți să ne gândim și la condițiile viitoare. Aici sunt două variante – o parte a lor se vor întoarce în Ucraina, dar nu este o perspectivă imediată, însă foarte mulți dintre ei vor rămâne în UE, în diverse state, nu doar în statele vecine. Rămânând, în mod evident trebuie să se integreze copiii la școală, părinții în piața muncii și cu toții în societate. În niște societăți care vorbesc de vaccinare și care au scheme de vaccinare complet diferite față de cele din est. E normal să fie așa pentru că schemele de vaccinare obligatorie din statele din vest de exemplu, corespund unor realități epidemiologice care spun că, de exemplu, tuberculoza nu reprezintă o problemă de sănătate publică, iar atunci vaccinarea anti TBC nu este în schema de vaccinare obligatorie în statele vestice. 

Mai este un element important, migranții duc și un bagaj cultural cu ei. Rata vaccinării este foarte strâns legată de atitudini, percepții, comportamente și elemente culturale care țin de spațiul geografic, cultural în care trăiesc. Este destul de puțin probabil ca aceste comunități, cum s-a văzut și cu comunitățile de români din UK sau Spania, Italia, să ajungă la acea rată de vaccinare anti-COVID-19, cum au țările în care ajung.

Din acest punct de vedere, cred că ECDC ar trebui în sfârșit să-și facă treaba, nu să mimeze că-și face treaba, cum au făcut în timpul pandemiei. În afară de faptul că au generat rapoarte, au agregat date și au dat un anumit ghidaj în momente esențiale, cum ar fi ghidajul legat de secvențierea cazurilor de SARS-CoV-2, noi nu am văzut la nivelul UE o abordare integrată pe sănătatea publică, un plan, un proiect, o abordare care să includă toate statele membre și care să fie coordonat de ECDC sau de o altă instituție a Comisiei Europene, după 2 ani de zile.

Numărul deceselor din cauza COVID-19 ar putea fi de aproximativ trei ori mai mare decât cifrele oficiale

Parametrul „mortalitatea în exces” ia în calcul cumva mortalitatea așteptată, conform datelor din anii anteriori. Studiul despre care vorbim, realizat de Institute for Health Metrics and Evaluation, este un institut extrem de respectat care folosește acest indicator pentru a ne arăta care a fost impactul […] pandemiei din punct de vedere al acestui exces de mortalitate.

Acum nu trebuie să înțelegem că toate decesele în exces sunt neapărat decese COVID-19. Unele sunt decese determinate de faptul că pacienți cu boli cronice (unele tipuri de cancer avansat sau boli cardiovasculare) nu au avut acces la spital, la asistență medicală și au decedat mult mai repede decât era de așteptat conform datelor anterioare. Analiza aceasta reușește să disece aceste cazuri și să izoleze acele cazuri care sunt direct legate de infecția cu COVID-19. Vorbește despre un număr potențial de trei ori mai mare de decese la nivel global, iar pentru România vorbește despre un număr de decese care ar putea să ajungă până la 125.000, raportat la 58.500, cât erau decesele raportate oficial la 31 decembrie 2021.

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

  • Veziculele extracelulare ar putea reprezenta o nouă potențială terapie împotriva SARS-CoV-2
  • Noi variante genetice asociate cu forme severe de COVID-19 au fost descoperite prin secvențierea întregului genom

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

 

Citește și: