Esențial Covid-19. Dovezile științifice susțin continuarea purtării măștii faciale ca măsură de protecție individuală și de limitare a răspândirii virale

  • Esențial COVID-19



Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.

Ca în fiecare săptămână, topul a fost comentat de Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, în cadrul emisiunii săptămânale de la Radio România Cultural.

abonare

stiinta360 dr marius geanta purtare masca protectie

 

Știrile săptămânii 8 – 13 martie 2022:

Numărul deceselor din cauza COVID-19 ar putea fi de aproximativ trei ori mai mare decât cifrele oficiale

Rezultatele unei analize recente sugerează că până la sfârșitul anului 2021, aproximativ 18,2 milioane de oameni au murit din cauza pandemiei. Astfel, numărul adevărat al deceselor COVID ar fi mult mai mare decât cel raportat de autorități, respectiv 5,9 milioane. Diferența se datorează raportării întârziate și incomplete, dar și lipsei de date din zeci de țări. Echipa Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) din Seattle a colectat date referitoare la decesele din toate cauzele din 74 de țări. Modele statistice au fost utilizate în cazul statelor care nu oferă astfel de date pentru a putea determina estimări ale mortalității.

Analiza se bazează pe un parametru statistic numit mortalitatea în exces, un instrument capabil să estimeze decesele în exces comparând numărul total de decese din toate cauzele raportate într-o regiune cu câte decese ar fi așteptate având în vedere tendințele din ultimii ani. Parametrul ia în considerare variațiile de identificare și înregistrare a deceselor cauzate de SARS-CoV-2 dintre diferite state. Cu toate acestea, estimarea poate include și decesele din alte cauze. Studii suplimentare sunt necesare pentru a diferenția decesele direct cauzate de COVID-19 și cele care reprezintă consecințe indirecte ale pandemiei (spre exemplu persoane care au murit din cauza lipsei de acces la asistență medicală pentru alte afecțiuni).

Impactul pandemiei a fost considerabil mai mare decât ceea ce este indicat de ratele de mortalitate raportate oficial. Astfel, consolidarea sistemelor de înregistrare a datelor de acest tip este esențială pentru ghidarea strategiei de sănătate publică la nivel local sau global nu doar pe timpul pandemiei COVID-19, ci și pentru viitoare epidemii sau pandemii.

Noi variante genetice asociate cu forme severe de COVID-19 au fost descoperite prin secvențierea întregului genom

Au fost identificate 16 noi variante genetice care predispun persoanele purtătoare la forme severe de COVID-19. Cercetarea la scară largă a utilizat secvențierea întregului genom (whole genome sequencing, WGS), fiind condusă de Genomics England și Universitatea din Edinburgh. Studiul GenOMICC (Genetics of Mortality in Critical Care) a comparat genomurile a 7.491 de cazuri critice de COVID-19 cu genomurile a 48.400 de indivizi din populația generală (mulți făcând parte din proiectul 100.000 Genomes Project).

Cele 16 noi variante genetice asociate cu forme grave de COVID-19 au fost identificate în gene implicate în inflamație, în funcționarea sistemului imunitar și în coagularea sângelui. Printre altele, au fost descoperite variații ale genelor implicate în semnalizarea interferonului, în diferențierea leucocitelor sau în producerea factorului de coagulare F8. Datele oferă dovezi asupra mecanismelor și a factorilor genetici ce stau la baza formelor grave de COVID-19. Totodată, factorul de coagulare F8 ar putea chiar reprezenta o potențială țintă terapeutică în viitor pentru cei la risc de forme severe ale infecției cu virusul SARS-CoV-2. Rezultatele sunt în concordanță cu fiziopatologia complexă a bolii, în care cel puțin două mecanisme distincte pot cauza forme severe: replicarea virală accelerată, tendința către inflamație pulmonară și coagulare intravasculară. Cercetătorii au confirmat și asocierea dintre formele grave de COVID-19 și alte 7 variante genetice descoperite prin studii de asociere la nivelul genomului (GWAS) implementate anterior.

„Din punct de vedere strategic, suntem într-un punct în care știința genomică devine o parte integrantă a infrastructurii naționale în asistența medicală de rutină. Acest studiu ilustrează valoarea secvențierii întregului genom pentru a detecta variante rare și comune care influențează bolile în forme critice, care necesită terapie intensivă”, a declarat Richard Scott, Chief Medical Officer la Genomics England și co-autor al studiului GenOMICC.

În ciuda lipsei obligativității legale de purtare a măștilor faciale, dovezile științifice susțin continuarea măsurii de protecție

Valoarea purtării măștilor de protecție în spații interioare a fost evaluată în funcție de diferite niveluri de acoperire vaccinală împotriva COVID-19 printr-un studiu de modelare. Datele arată că purtarea măștii pentru o perioadă de la 2 la 10 săptămâni după data la care a fost atinsă acoperirea vaccinală țintă este eficientă din punct de vedere al costurilor. Rezultatele susțin menținerea obiceiului de a utiliza masca în interior până la și la scurt timp după atingerea țintei finale (70–90%) de acoperire vaccinală anti-COVID-19. Autorii afirmă că evoluția pandemiei (apariția variantelor virale delta și omicron și constatarea faptului că protecția oferită de vaccin scade în timp) nu face decât să crească valoarea măsurii de protecție de purtare a măștii faciale în spații închise.

Un studiu CDC confirmă faptul că purtarea măștilor în școli ajută la protejarea copiilor și a profesorilor de COVID-19. În timpul răspândirii variantei Delta în Statele Unite, școlile publice în care purtarea măștilor faciale a fost obligatorie au raportat rate de COVID-19 cu 23% mai mici în rândul studenților și a cadrelor didactice, comparativ cu școlile unde nu exista această cerință. Echipa de cercetare a observat, de asemenea, că impunerea purtării măștilor de protecție doar parțial (în anumite contexte sau grupuri) nu a ajutat la fel de mult precum politicile care cereau purtarea măștii permanent în instituțiile de învățământ, indiferent de context. La o săptămână după adoptarea unei politici de purtare a măștilor faciale, rata cazurilor COVID-19 în rândul studenților și al profesorilor a scăzut semnificativ. Mai mult, în cazurile în care unitățile școlare au trecut de la o politică fără mască la o cerință totală sau parțială de purtare a măștii, cazurile de COVID-19 au scăzut mai mult decât ar fi fost așteptat pe baza cazurilor comunitare de la momentul respectiv.

Studiile descrise anterior ilustrează eficacitatea măsurii de protecție împotriva SARS-CoV-2 și susțin continuarea purtării măștilor, chiar dacă măsura nu mai este obligatorie în multe state.

Veziculele extracelulare ar putea reprezenta o nouă potențială terapie împotriva SARS-CoV-2

Potrivit unui nou studiu, o substanță creată de celulele pielii umane a putut inhiba replicarea virusului SARS-CoV-2 și a protejat celulele pulmonare, în principal prin mecanisme implicate în calea de semnalizare mTOR. Deși încă în stadii incipiente, datele oferă speranța unei potențiale noi terapii eficiente împotriva COVID-19 care nu doar să prevină replicarea virală precum tratamentele utilizate în prezent, ci să ofere și protecție tisulară.

Cercetătorii au obținut fibroblaste dermice care pot produce vezicule extracelulare terapeutice. Aceste vezicule extracelulare sunt nanoparticule care servesc drept sistem de comunicare între celule și țesut și au capacitatea de a repara țesuturi. Ele modulează transcriptomul celulelor infectate, în primul rând prin suprimarea semnalizării mTOR. Studiul a investigat efectul aplicării acestor vezicule extracelulare terapeutice pe celulele epiteliale pulmonare umane, ținta principală a infecției cu SARS-CoV-2.

Autorii au raportat nu doar un efect antiviral, ci și unul citoprotector. Celulele pulmonare tratate cu această formă de terapie au produs mai puțin ACE, proteina utilizată de virusul SARS-CoV-2 pentru infectarea celulelor. De asemenea, tratarea epiteliului pulmonar cu veziculele extracelulare a prevenit declanșarea unui proces inflamator care ar putea determina moarte celulară. Studiul a comparat potențialul tratament cu remdesivir, terapie utilizată în prezent în tratamentul pentru COVID-19. Datele indică faptul că deși remdesivir oprește atașarea virusului de proteina ACE2, acesta nu a inhibat producția de ACE. Așadar, veziculele extracelulare par să ofere o altă modalitate de a preveni infectarea celulelor cu SARS-CoV-2.

Recomandările ECDC pentru prevenirea și controlul bolilor infecțioase în contextul războiului din Ucraina

ECDC avertizează asupra faptului că refugiații ucraineni prezintă o vulnerabilitate crescută în ceea ce privește bolile infecțioase din cauza condițiilor de viață cu care se confruntă în timpul emigrării. Noul raport al instituției europene stabilește indicații și priorități pentru controlul bolilor contagioase în contextul tragediei umanitare din Europa. Experții recomandă țărilor care găzduiesc refugiați să asigure accesul acestora la servicii medicale în mod similar cu populațiile lor locale. Astfel vor putea fi prevenite eventuale complicații ale afecțiunilor medicale preexistente, iar condițiile acute vor putea fi tratate din timp (inclusiv bolile netransmisibile sau tulburările mentale). Această abordare nu doar asigură continuitatea îngrijirii medicale, ci ajută și la detectarea precoce a bolilor transmisibile care pot provoca focare, precum COVID-19.

Probleme cheie identificate și sugestii de bază:

  • mulți cetățeni ucraineni ce fug din calea războiului nu sunt vaccinați sau sunt vaccinați incomplet împotriva SARS-CoV-2;
  • acoperirea vaccinală a copiilor este suboptimală în Ucraina, inclusiv împotriva poliomielitei, vaccinarea ROR sau împotriva tuberculozei;
  • există riscul ca infecțiile asociate rănilor de război să fie cauzate de organisme multirezistente;
  • se recomandă prioritizarea vaccinărilor de rutină (împotriva rujeolei, oreionului si rubeolei (ROR) și vaccinarea DTaP-IPV -Hib – împotriva difteriei, tetanosului, pertussisului, poliomielitei şi a bolilor cauzate de Haemophilus influenzae tip b), dar și a vaccinării împotriva COVID-19;
  • documentul emite recomandări specifice pentru vaccinuri suplimentare ce ar trebui luate în considerare la nivel individual;
  • sisteme de supraveghere epidemiologică ar trebui implementate în cadrul centrelor unde sunt primiți cetățenii ucraineni. În acest sens, raportul detaliază indicații pentru supravegherea simptomatică, oferind diagnosticul diferențial pentru fiecare manifestare clinică.

Cu toate acestea, bolile transmisibile reprezintă doar o parte din riscurile legate de sănătatea și bunăstarea refugiaților. Măsurile descrise de ECDC ar trebui să facă parte dintr-o abordare mult mai amplă a sprijinului pentru sănătate oferit cetățenilor din Ucraina care ajung în alte țări europene.