Esențial Covid-19. Atitudini și percepții asupra vaccinării Covid-19 în UE: doar 1 din 3 români consideră că vaccinurile Covid-19 autorizate sunt sigure




Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.

Ca în fiecare săptămână, topul a fost comentat de Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, în cadrul emisiunii săptămânale de la Radio România Cultural.

abonare
podcast stiinta360 dr marius geanta atitudini perceptii vaccinare covid19 ue

Știrile săptămânii 28 martie – 3 aprilie 2022:

Atitudini și percepții asupra vaccinării Covid-19 în UE: doar 1 din 3 români consideră că vaccinurile Covid-19 autorizate sunt sigure

Noi date privind atitudinile și percepțiile europenilor asupra vaccinării Covid-19 au fost publicate recent în cadrul unui nou raport Eurobarometru. La nivel macro, trendurile observate se mențin și sunt asemănătoare celor măsurate anterior, în mai 2021. Pe scurt:

  • În 16 State Membre (SM), cel puțin 75% dintre respondenți au fost pro-vaccinare;
  • În 10 SM, procentul celor pro-vaccinare variază între 59 și 69%;
  • Bulgaria este singurul SM cu o rată de pro-vacciniști de 42%.

Printre motivele care au contribuit cel mai mult la decizia de vaccinare a celor din grupul pro-vaccinare se numără protecția pe care vaccinurile o oferă față de formele severe, spitalizare și deces. Motivul principal invocat de cei din grupul ezitant este că vaccinurile nu au fost testate suficient momentan.

64% dintre românii care au răspuns la sondaj s-au încadrat în grupul pro-vaccinare (s-au vaccinat cu schema primară și doza booster sau intenționează să se vaccineze cu doza booster), însă procentul de vaccinare Covid-19, raportat la întreaga populație a României și declarat oficial de autorități (ultima actualizare fiind din februarie 2022), este de numai 42% (50% dacă ne raportăm la populația 18+).

Mai mult, procentul românilor care consideră că beneficiile vaccinării depășesc riscurile este de doar 37% și doar 29% consideră că vaccinurile Covid-19 autorizate în UE sunt sigure. Iar 30% sunt ferm de acord că vaccinurile Covid-19 ar putea avea efecte adverse pe termen lung de care nu suntem conștienți încă.

Gripa sezonieră în contextul Covid-19: dispariția unor tulpini virale și scăderea imunității populaționale

Epidemiile anuale de gripă sezonieră provoacă sute de mii de decese, însă datorită restricțiilor impuse pentru limitarea transmiterii SARS-CoV-2, circulația globală a gripei a fost de asemenea puternic suprimată. Varianta B/Yamagata nu a mai fost detectată din aprilie 2020, iar virusurile A(H3N2), A(H1N1) și B/Victoria au circulat de atunci cu o diversitate genetică redusă considerabil, fiind izolate doar în câteva locații din Africa și Asia – deci există probabilitatea că vor genera epidemii viitoare. Concluziile aparțin unei analize publicate în Nature, care s-a bazat pe informații din baza de date GISRS FluNet.

Însă din cauza acestei reduceri a circulației virusurilor gripale și a testării sporadice, adaptarea vaccinurilor antigripale (bazată pe selecția anuală a tulpinilor care circulă cel mai mult și au cel mai mare impact asupra sănătății publice) este îngreunată. Mai mult, lipsa expunerii la gripă va scădea imunitatea populației și va crește severitatea epidemiilor gripale viitoare.

Inhibitorii TMPRSS2 ar putea reprezenta un nou tip de terapie antivirală direcționată către gazdă eficace împotriva SARS-CoV-2

Mai multe terapii pentru Covid-19 și-au dovedit eficacitatea pe parcursul celor mai bine de doi ani de pandemie, aceasta fiind influențată mai mult sau mai puțin de variantele de îngrijorare circulante (VOCs). Trei terapii antivirale cu acțiune directă (AAD), indicate în tratamentul sau profilaxia Covid-19, au fost aprobate până acum: remdesivir, paxlovid și molnupiravir. Însă mai există o clasă tratamente antivirale explorată în studii – antivirale direcționate către gazdă (host directed antivirals – HDA), care spre deosebire de AAD, prezintă un risc mai scăzut de instalare a rezistenței virale.

Un nou studiu aflat în faza de revizuire accelerată în revista Nature sugerează potențialul terapeutic al inhibitorului TMPRSS2 (Transmembrane Serine Protease 2), o genă care este asociată cu mecanisme implicate în Covid-19 și gripă. Conform rezultatelor de laborator, molecula N-0385, care a fost administrată ca soluție nazală, a scăzut mortalitatea cu 70% la modelele de șoareci utilizate.

Se cunoaște deja din multiple studii că SARS-CoV-2 este dependent de căile de intrare ale gazdei, inclusiv de proteazele transmembranare pentru serină (TTSP). Ciclul de viață al virusului începe cu atașarea și intrarea în epiteliul respirator prin intermediul enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2). Intrarea este mediată de glicoproteina virală majoră de suprafață, spike (S), care trebuie să sufere două clivaje proteolitice sub acțiunea proteazelor gazdei înainte de a putea media fuziunea virusului cu membrana celulară virală, condiție obligatorie pentru replicarea virală ulterioară.

Al doilea clivaj este mediat de TTSP-urile gazdei, precum TMPRSS2 și TMPRSS13. Blocând una dintre aceste proteaze, virusul nu mai reușește să infecteze celula gazdei, iar replicarea virală este oprită.

Conform autorilor, utilizarea practică a moleculei N-0385 ar putea fi la adulții la risc înalt de Covid-19 sever (cauzat de oricare dintre VOCs), care nu se pot vaccina. Mai mult, terapia ar putea fi utilizată în combinație cu alte AAD deja existente pe piață.

Vaccinurile tip ARNm prezintă diferențe imunologice importante și nu pot fi considerate interschimbabile

În ciuda protecției virale remarcabile conferite de vaccinurile tip ARNm: BNT162b2 (Comirnaty) și mRNA-1273 (Spikevax) împotriva variantei originale SARS-CoV-2, în contextul circulației noilor variante de îngrijorare, infecțiile de-novo sunt în creștere la nivel global printre cei vaccinați.

Însă formele severe, spitalizările și decesele rămân scăzute în majoritatea populațiilor. Deși vaccinurile tip ARNm au indus niveluri de anticorpi comparabile între ele, datele emergente indică o variație a eficacității în lumea reală. Aceste diferențe ar putea fi legate de diferențe în formulare și nanoparticula lipidică utilizată, design, intervale de diseminare în organism și doză, și așa mai departe.

Un nou studiu publicat în revista Science a analizat aceste diferențe și subliniază că înțelegerea diferențelor imunologice dintre aceste vaccinuri poate oferi informații cheie asupra corelațiilor dintre imunitate și protecție; care ulterior pot ghida proiectarea vaccinurilor de generație următoare și strategiile de vaccinare.

De exemplu, vaccinul Comirnaty produce un răspuns mai scăzut al anticorpilor decât vaccinul Spikevax. Aceste descoperiri sugerează că deși subtilă, variația răspunsurilor imune induse de cele două vaccinuri poate conferi protecție diferențială în populație.

Simptomele long-Covid pot varia în funcție de varianta virală care a produs infecția

Rezultatele unui studiu care urmează să fie prezentat integral în cadrul Congresului European de Microbiologie și Boli Infecțioase 2022 sugerează diferențe importante în simptomele experimentate de pacienții cu long-Covid în funcție de varianta virală care a cauzat infecția. Datele colectate sunt corespondente variantei ancestrale SARS-CoV-2 și variantei Alpha.

Rezultatele au arătat că, atunci când varianta Alpha a fost varianta dominantă, prevalența mialgiei (10%), a dispneei (42%), a confuziei mentale (17%) și a anxietății/depresiei (13%) a crescut semnificativ față de varianta ancestrală, în timp ce alterarea mirosului, alterarea gustului și tulburările de auz au fost mai puțin frecvente. Când varianta ancestrală era dominantă, oboseala (37%), insomnia (16%), alterarea gustului (11%) și tulburările de auz (5%) erau toate mai frecvente decât în ​​cazul variantei Alpha.

Studii aprofundate sunt necesare pentru a înțelege în totalitate povara long-Covid și modalitățile de recuperare. Mai mult, este important ca subiectul să fie înțeles de cetățeni, pentru a putea semnala posibilele simptome, chiar dacă sunt aparent ușoare, deoarece nu se cunosc implicațiile pe termen lung.