Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre subraportarea variantelor de îngrijorare SARS-CoV-2 în bazele de date publice

  • Podcast
Ruxandra Schitea
17 aprilie 2022
Citit de 240 ori.

Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției de pe 12 aprilie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Recomandări ECDC și EMA pentru administrarea celei de-a patra doze de vaccin ARNm

„Noi suntem acum în momentul în care avem nevoie de generația a doua a vaccinurilor. Vorbim în acest context despre administrarea unei a patra doze din același tip de vaccin, adică prima generație, fie că vorbim despre vaccinul BioNTech sau vaccinul Moderna, vaccinurile bazate pe ARNm. Nu este o surpriză pentru că suntem acum în cu totul alt punct decât eram în urmă cu doi ani de zile când vaccinurile despre care discutăm acum erau în primele studii clinice și trebuiau să parcurgă traseul rapid pentru autorizare. În același moment circula și varianta ancestrală a virusului, o variantă care între timp a fost depășită din toate punctele de vedere, de Alfa, Delta și apoi de toate aceste sub-variante Omicron.

Cu toate acestea trebuie să spunem că vaccinarea cu trei doze reprezintă în acest moment standardul în materie de vaccinare și de protecție oferită de vaccinuri față oricare dintre aceste variante. Acest lucru este remarcabil pentru că cele două familii, Omicron și Alfa – Delta, sunt două familii complet diferite de SARS-CoV-2, deci este cu atât mai importantă acoperirea imunologică a celor trei doze de vaccin.

Cea de-a patra doză nu aduce nimic diferit în plus din acest punct de vedere, exceptând persoanele care au vârsta mai mare de 80 de ani și cele al căror sistem imun are o funcționare limitată, redusă, de cele mai multe ori. La ei ar avea sens administrarea celei de-a patra doze pentru a le reface nivelul de anticorpi. 

OMS actualizează recomandările pentru asigurarea continuității educației în contextul pandemiei COVID-19

„Aceste recomandări ar fi trebuit să existe de ani buni și să fie parte din planurile de pregătire pentru pandemii. Noi știam din epidemiologia clasică faptul că școlile trebuie să fie printre ultimele care se închid în contextul unei pandemii. Este vorba despre prioritizarea tipurilor de activități la nivelul unei societăți. Vorbim despre o abordare în etape. Dacă se pune problema lockdown-ului se pune întrebarea – ce închizi? Închizi școlile sau închizi activitățile comerciale precum restaurantele și barurile? Aici vine din nou prioritizarea, din faptul că trebuie să asiguri continuitatea elementelor vitale pentru societate.

Sigur, în România, timp de doi ani, a fost evident că școala nu reprezintă o prioritate, nu reprezintă ceva fundamental. A fost de fapt domeniul sacrificat și fără sens și fără predictibilitate, în condițiile în care de foarte multe ori școlile puteau să rămână deschise chiar o dată cu restaurantele, mai ales în etapa în care exista testare rapidă, se putea face în masă, doar trebuia să-ți propui asta ca prioritate.

Școlile au fost cele care s-au închis (oficial sau mascat – vedeți vacanța prelungită) printre primele. Este pur și simplu o chestiune de stabilire a priorităților. Mă tem că vom vedea rezultatele acestei lipse de prioritizare în anii următori, dar probabil că guvernele – deoarece am avut mai multe în ultimii ani – vor scoate indicatori economici care vor arăta cât de bine au dus-o industriile HORECA, TRAVEL șamd, în comparație cu alte țări în acești doi ani.”

Multe dintre țările care realizează secvențierea genomului SARS-CoV-2 nu raportează variantele de îngrijorare în bazele de date publice

„A mai apărut aceste zile un document OMS care conține recomandări legate de instituirea unor programe de supraveghere genomică a circulației virusului SARS-CoV-2 în statele care sunt parte din OMS. Suntem în aprilie 2022, nu 2020. Este același lucru, același mecanism pe care l-am identificat în știrea anterioară legată de educație. În momentul în care aceste lucruri nu au fost stabilite înainte de pandemie ca niște reguli foarte clare, în mod evident în timpul pandemiei fiecare a acționat cum a știut cel mai bine, conform cu ce interese a avut și pentru profit.

OMS este genul de instituție cum erau și instituțiile europene, care consumă foarte multe resurse, pozează în spațiul public ca apărător al sănătății publice, dar de fapt este o contradicție în termeni. Ori trebuie să nu mai fie finanțați, ori să nu mai pozeze așa, ori amândouă, ori să aibă atribuții foarte clare. OMS își puteau folosi puterea de lobby pe care o au în relație cu Comisia Europeană, care, în materie de sănătate publică, îmi pare rău să o spun, are foarte multe atribuții pe care nu le duce până la capăt.

Întrebați mai devreme ce interes ar avea o țară să nu raporteze variantele de îngrijorare în bazele de date publice. Este foarte simplu, dacă logica este economică, țara aceea trebuie să fie verde o perioadă cât mai lungă de timp. Dacă o variantă ar apărea într-o țară astăzi, și într-o altă țară ar apărea peste o lună sau două luni de zile, că nu se mai putea și trebuia pusă în evidență, acest timp înseamnă două luni în care agenții economici se mutau din țara în care s-a vorbit prima dată despre aceste lucruri, către celelalte țări care erau mult mai opace din acest punct de vedere. Este pur și simplu vorba despre principalul driver la nivelul statelor în acest context, driverul fiind cel economic, de departe.”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

  • Rolul inflamației și barierei vasculare în diseminarea infecției cu SARS-CoV-2
  • Noi mecanisme biologice explică tulburarea cognitivă persistentă în urma infecției SARS-CoV-2

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

 

Citește și:


➤