Esențial Covid-19. Recomandări ECDC și EMA pentru administrarea celei de-a patra doze de vaccin ARNm
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Ca în fiecare săptămână, topul a fost comentat de Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, în cadrul emisiunii săptămânale de la Radio România Cultural.
Știrile săptămânii 4 – 10 aprilie 2022:
Multe dintre țările care realizează secvențierea genomului SARS-CoV-2 nu raportează variantele de îngrijorare în bazele de date publice
Un nou studiu publicat în Nature Genetics arată limitările majore legate de capacitatea de supraveghere genomică a evoluției SARS-CoV-2. 37% din țările care realizează secvențierea SARS-CoV-2 raportează mai puțin de jumătate din variantele de îngrijorare (VOC) în bazele de date publice. Rezultatele indică nevoia de raportare timpurie și completă a datelor genomice, standardizarea metadatelor și importanța sprijinirii țărilor cu o capacitate limitată de secvențiere și analiză bioinformatică.
Au fost colectate 4,8 milioane de genomuri din 169 de țări, publicate în bazele de date internaționale, inclusiv Global Initiative on Sharing All Influenza Data (GISAID), de la începutul pandemiei până în octombrie 2021. 45 dintre aceste țări realizau secvențiere genomică de rutină pentru monitorizarea SARS-CoV-2, iar 96 de țări aveau o capacitate crescută de a secvenția genomul viral. Pentru 76 de țări nu au fost identificate informații legate de strategiile de secvențiere genomică.
Rezultatele indică faptul că anumite țări nu secvențiază deloc, iar altele secvențiază și nu împărtășesc datele la nivel internațional. Motivele țin atât de capacitatea de secvențiere, de influența politică și regulile instituțiilor publice, de reacția comunității globale (ex. situația Africii când au raportat varianta Omicron).
Studiul a evaluat și calitatea metadatelor încărcate în GISAID. În 63% din cazuri, datele publicate nu includeau informații despre sexul și vârsta persoanelor de la care au fost prelevate probele. Peste 95% din cazuri nu aveau date clinice (ex. despre severitatea simptomelor, vaccinare). Metadatele sunt importante când apare o nouă variantă, pentru a evalua persoanele la risc, pentru a înțelege eficacitatea vaccinurilor și medicamentelor.
Având în vedere că SARS-CoV-2 circulă încă intens în populație, iar riscul apariției de noi variante este major, lipsa datelor cu privire la evoluția genomului viral reprezintă o limitare în încercările de a controla pandemia.
AAN2022. Noi mecanisme biologice explică tulburarea cognitivă persistentă în urma infecției SARS-CoV-2
Persoanele care au deficite cognitive persistente la câteva luni de la infecția COVID-19 ușoară au niveluri mai ridicate de markeri inflamatori în lichidul cefalorahidian. În cazurile în care simptomele cognitive apar în cursul fazei acute a COVID-19, nivelul de inflamație cerebrală este cel mai ridicat. Datele au fost prezentate în cadrul Congresului American de Neurologie (AAN, American Academy of Neurology).
Studiul a analizat pacienți din cadrul cohortei LIINC (Long-term Impact of Infection with Novel Coronavirus) care aveau infecție confirmată cu SARS-CoV-2 și nu au fost spitalizați. Toți au urmat interviuri pentru evaluarea funcției neurocognitive, examinare neurologică și teste neuropsihologice. Jumătate din cazuri au urmat puncție lombară pentru testarea LCR, la mai mult de 10 luni de la simptomele COVID-19. Participanții cu disfuncție cognitivă persistentă aveau valori crescute ale reactanților de fază acută (proteina C reactivă și amiloidul A), dar și a altor biomarkeri precum IL-8, VEGFR-1. Rezultatele susțin faptul că afectarea cognitivă cronică denumită și „brain fog” are o bază neurobiologică.
Recomandări ECDC și EMA pentru administrarea celei de-a patra doze de vaccin ARNm
Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC, European Centre for Disease Prevention and Control) și Comitetul COVID-19 din cadrul Agenției Europene a Medicamentului (ETC) au emis pe 6 aprilie un document de poziție legat de utilizarea celei de-a a patra doze din vaccinurile ARN mesager: nu există încă suficiente dovezi pentru a susține administrarea unei noi doze de rapel în populația generală, ci doar la persoanele de peste 80 de ani.
Pentru persoanele imunocompetente cu vârste cuprinse între 60 și 80 de ani nu există încă dovezi epidemiologice clare care să arate o reducere a protecției față de formele severe de COVID-19, astfel încât nu se recomandă administrarea unei a doua doze de rapel în această populație. Autoritățile vor continua monitorizarea datelor pentru a determina dacă există un risc crescut de boală severă la persoanele vaccinate. Datele locale/regionale cu privire la profilul epidemiologic al formelor severe de COVID-19 sunt esențiale pentru a caracteriza grupurile populaționale la risc, ce ar putea beneficia de o doză suplimentară de vaccin (a-4-a)
Administrarea unei a patra doze de vaccinuri ARNm la persoanele imunocompromise al căror sistem imunitar ar putea determina un răspuns redus este deja recomandată și ar trebui să facă parte din campaniile actuale de vaccinare. În prezent, nu există date noi privind imunogenitatea, siguranța sau eficacitatea dozelor suplimentare în această populație. În plus, la persoanele sever imunocompromise, trebuie luată în considerare imunizarea pasivă cu anticorpi monoclonali.
Deși încă nu s-a stabilit că SARS-CoV-2 ar fi un virus sezonier, se cunoaște faptul că răspândirea e mai accentuată în sezonul rece. De asemenea, SARS-CoV-2 încă poate evolua în variante de îngrijorare, astfel încât este posibil ca pe parcursul verii să apară și primele date despre vaccinurile actualizate, date care ar putea conduce la noi autorizări. Toate aceste elemente trebuie luate în considerare pentru planificarea campaniilor de vaccinare sau reluarea campaniilor de vaccinare. Dacă se observă o reducere a protecției față de formele severe este posibil ca o doză nouă de rapel să fie necesară pentru anumite categorii de populație sau chiar pentru toate grupele de vârstă.
Rolul inflamației și barierei vasculare în diseminarea infecției cu SARS-CoV-2
Persoanele cu diabet zaharat, astm, obezitate sau alte afecțiuni care implică inflamație cronică sunt mai susceptibile în a dezvolta forme severe de COVID-19. Un nou studiu, aflat în curs de revizuire, raportează noi mecanisme, în care sunt implicate celulele ce intră în alcătuirea vaselor de sânge, care explică vulnerabilitatea anumitor persoane cu boli cronice inflamatorii la SARS-CoV-2.
Vasele de sânge sunt alcătuite din celule endoteliale și perivasculare, care exprimă receptorul ACE2, prin care SARS-Cov-2 pătrunde în organismul uman. Celulele endoteliale tapetează vasele de sânge și capilarele, fiind implicate și în răspunsurile inflamatorii. Pericitele sunt celule care înfășoară celulele endoteliale și sunt esențiale pentru stabilitatea vaselor de sânge și funcționarea barierei vasculare.
În capilarele sănătoase, cu o barieră vasculară funcțională, SARS-CoV-2 are acces limitat la celulele perivasculare. În condiții pro-inflamatorii (cum se întâmplă în anumite boli cronice – ex. diabet zaharat), bariera vasculară este afectată ceea ce expune celulele perivasculare la SARS-CoV-2.
Mai multe studii au arătat până acum rolul pericitelor în progresia infecției cu SARS-CoV-2 și consecințele vasculare ale infecției cu SARS-Cov-2. Anumite cercetări au arătat inclusiv că există o preferință a virusului pentru legarea de pericite decât de celulele endoteliale. Era însă neclar dacă o afectare anterioară a barierei vasculare influențează legarea SARS-CoV-2 de celulele perivasculare sau endoteliale.
Pentru realizarea studiului au fost dezvoltate modele de țesuturi in vitro (capillary on-a-chip), demonstrându-se că extravazarea și legarea proteinei spike de celulele perivasculare este mai accentuată în vasele deja inflamate comparativ cu cele sănătoase.
Rezultatele sunt importante pentru înțelegerea mecanismelor patogene implicate în infecția COVID-19, mai ales legate de efectele importante ale virusului asupra țesuturilor intens vascularizate. Celulele perivasculare ar putea reprezenta o țintă importantă, mai ales la persoanele care au deja comorbidități inflamatorii.
OMS actualizează recomandările pentru asigurarea continuității educației în contextul pandemiei COVID-19
În august 2020 a fost stabilit Comitetul Consultativ al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) dedicat asigurării continuității educației în contextul pandemiei COVID-19 (WHO Technical Advisory Group on Safe Schooling During the COVID-19 Pandemic). Recomandările comitetului au fost actualizate la începutul anului 2022:
- Școlile ar trebui să fie printre ultimele instituții care să se închidă în contextul unei pandemii.
- Toți copiii, inclusiv cei din grupurile vulnerabile trebuie să aibă garantat accesul la educație.
- Dorințele și nevoile copiilor și adolescenților trebuie incluse în dezvoltarea politicilor dedicate sănătății și educației.
- Fiecare țară ar trebui să evalueze deficitele legate de capacitatea de sprijin regional pentru copiii care locuiesc în condiții nefavorabile.
- Școlile ar trebui să aibă o strategie pentru reducerea riscului asociat transmiterii SARS-CoV-2 și capacitatea de implementare a măsurilor de prevenție pentru asigurarea interacțiunii fizice în siguranță.
- Strategiile de testare în școală trebuie să fie evaluate continuu, luând în considerare eficacitatea și fezabilitatea în raport cu nivelurile de transmitere în populație și acoperirea vaccinală în rândul elevilor și personalului din instituție.
Adoptarea conceptului de „health promoting schools” este mai important ca niciodată. Calitatea mediului unde copiii învață este esențial pentru controlul răspândirii virale, dar și pentru asigurarea sănătății și bunăstării acestora.
Dreptul la educație și sănătate sunt drepturi umane fundamentale și sunt esențiale pentru dezvoltarea socială și economică. Momentul actual este cel mai bun moment pentru a spori demersurile de promovare a sănătății în școli – acele școli care adoptă un astfel de model vor fi capabile să fie sustenabile pe termen lung, livrând cunoaștere dincolo de procesul de educație formală.
Citește și:
- Esențial Covid-19. Atitudini și percepții asupra vaccinării Covid-19 în UE: doar 1 din 3 români consideră că vaccinurile Covid-19 autorizate sunt sigure
- Esențial Covid-19. Superantigenele SARS-CoV-2: ce impact ar putea avea asupra sănătății publice?