Esențial Covid-19. FDA aprobă primul test pentru detectarea infecției cu SARS-CoV-2 din probe prelevate din aerul expirat
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Ca în fiecare săptămână, topul a fost comentat de Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, în cadrul emisiunii săptămânale de la Radio România Cultural.
Știrile săptămânii 11 – 17 aprilie 2022:
Persoanele la risc de COVID lung ar putea fi identificate rapid prin testarea probelor de scaun
Virusul SARS-CoV-2 poate fi detectat în scaun la o săptămână de la infecție la jumătate dintre cazuri, iar în aproape 4% din cazuri virusul este eliminat prin materiile fecale chiar și după 7 luni de la infecție. Cele mai recente date publicate de Universitatea Stanford arată că persistența SARS-CoV-2 la nivelul tractului gastrointestinal poate agrava afectarea sistemului imun și cauzează simptome de COVID lung.
Long COVID (COVID lung) sau sindromul post-Covid se referă la diverse simptome, cum ar fi oboseala, anxietatea, tulburările de memorie, dificultățile de somn sau căderea părului, care persistă la mai mult de patru săptămâni după ce pacienții trec de faza acută COVID-19. Afectarea pe termen lung poate apărea atât la persoanele care au avut simptome ușoare, cât și severe de Covid-19. Din datele acumulate până acum este clară că sindromul COVID-19 înglobează mai multe boli diferite.
Studiul realizat de Stanford arată că persistența ARN-ului viral în fecale, dar nu și în probele respiratorii și asocierea simptomelor digestive sugerează că SARS-CoV-2 infectează tractul gastrointestinal, iar acest tip de infecție poate fi persistentă la anumite categorii de persoane.
De asemenea, recent, o echipă din cadrul Chinese University of Hong Kong (CUHK) a identificat particularități la nivelul microbiomului pacienților care se recuperează în urma infecției cu SARS-CoV-2. Testarea probelor de scaun de la pacienții care au trecut prin infecția cu SARS-Cov-2 poate determina cu o acuratețe de 90% riscul de sindrom COVID-19 lung.
FDA aprobă primul test pentru detectarea infecției cu SARS-CoV-2 din probe prelevate din aerul expirat
Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a emis o autorizație de utilizare de urgență (EUA) pentru primul test de diagnosticare COVID-19, InspectIR COVID-19 Breathalyzer, care detectează compuși chimici în aerul expirat, asociați cu infecția SARS-CoV-2. Testul poate fi efectuat în medii în care eșantionul pacientului este atât colectat, cât și analizat, cum ar fi cabinetele medicale, spitalele și locurile mobile de testare.
Dispozitivul a fost validat într-un studiu care a inclus 2.409 participanți, inclusiv persoane fără simptome COVID-19. Testul are o sensibilitate de 91,2% și o specificitate de 99,3%. Studiul a arătat, de asemenea, că, la o populație în care doar 4,2% dintre persoanele care sunt pozitive pentru virus, testul a avut o valoare predictivă negativă de 99,6%, ceea ce înseamnă că persoanele care primesc un rezultat negativ al testului sunt probabil cu adevărat negative în zonele cu prevalență scăzută a bolii. Testul a demonstrat o sensibilitate similară într-un studiu clinic de urmărire care s-a axat pe varianta Omicron.
Administrarea unei doze booster la 40% din populație conduce la o scădere cu 80% a numărului de cazuri COVID-19
Israel a fost una dintre primele țări care a derulat campania de vaccinare COVID-19 în masă. În iunie 2021, s-a înregistrat o nouă creștere a cazurilor, din cauza scăderii imunității induse de vaccinuri. La momentul respectiv, aproximativ 80% din populația eligibilă și două treimi din populația generală era vaccinată cu două doze. Ca răspuns, Israelul a lansat o campanie pentru administrarea dozelor de rapel în iulie 2021. Inițial, doar persoanele de peste 60 ani puteau primi a treia doză, însă până la finalul lunii august toate persoanele de peste 16 ani erau eligibile. Până în decembrie 2021, 80% din populație a primit rapelul. Succesul Israelului în reducerea valului Delta, impunând în același timp doar intervenții ușoare non-farmacologice a influențat decizia multor țări de a iniția o campanie pentru promovarea vaccinării cu doza booster.
Pe baza unui model matematic, un studiu publicat în Science arată dinamica valului Delta în Israel și demonstrează beneficiile campaniei naționale dedicate administrării rapelului la nivel populațional. Dacă nu s-ar fi realizat această campanie pentru promovarea vaccinării cu cea de-a treia doză, alături de măsuri non-farmacologice ușoare, impactul valului Delta s-ar fi tradus printr-o creștere a mortalității cu 1086%, o creștere cu 904% a formelor severe de boală și o creștere cu 500% a infecțiilor detectate. Administrarea rapelului la 40% din populație a condus la o scădere cu 80% a numărului de cazuri. Rezultatele arată importanța vaccinării persoanelor tinere, care nu sunt la risc de a dezvolta forme severe de boală, dar care joacă un rol important în transmiterea infecției.
Administrarea terapiei camostat-mesylat în primele 3 zile de la diagnosticul de COVID-19 poate preveni pierderea mirosului, gustului și reduce durata bolii
Un studiu de fază 2 care a evaluat terapia orală camostat mesylat în fazele incipiente ale infecției cu SARS-CoV-2 arată că aceasta reduce cursul bolii și previne apariția simptomelor precum pierderea gustului și mirosului, dar și fatigabilitatea. Studiul este realizat de o echipă de la Universitatea Yale și este încă în curs de revizuire.
Terapia blochează TMPRSS2 care clivează proteina spike și permite virusului să fuzioneze cu celulele umane și să înceapă replicarea. În cadrul studiului randomizat, dublu-orb, pacienții cu primit fie camostat mesylat oral sau placebo, de 4 ori pe zi, timp de 7 zile. Nu s-a observat o diferență în ceea ce privește nivelurile de ARN viral detectabile la nivel nazofaringian sau în salivă. O ipoteză este că medicamentul blochează anumite celule de susținere din jurul neuronilor senzoriali, celule care au o expresie crescută a ACE2 și TMPRSS2. O altă explicație ar fi legată de interferarea mecanismelor inflamatorii de la nivelul mucoasei olfactive.
Vaccinarea COVID-19 la pacienții cu boli inflamatorii cronice: importanța introducerii din timp a dozelor de rapel
Într-un nou studiu, aflat în curs de revizuire, s-a evaluat intensitatea răspunsului imun determinat de vaccinarea COVID-19 la pacienții care suferă de boli inflamatorii mediate imun. Studiul a inclus peste 5000 de pacienți cu afecțiuni inflamatorii cronice precum spondiloartrite, poliartrită reumatoidă, boli inflamatorii intestinale, vasculite sau psoriazis. S-a urmărit producerea de anticorpi IgG anti SARS-CoV-2 în perioada decembrie 2020 – decembrie 2021.
Studiul arată că pacienții cu boli autoimune prezintă o reducere semnificativă a răspunsului imun umoral după două doze de vaccin. Valorile medii de anticorpi anti-SARS-CoV-2 erau similare la persoanele cu boli autoimune netratate și la cele tratate cu antimalarice, sulfasalazină sau glucocorticoizi. În schimb, persoanele tratate cu agenți care influențează funcția limfocitelor B sau T prezintă un răspuns imun mult slab contra coronavirusului. După a treia doză de vaccin, pacienții cu boli inflamatorii cronice înregistrează o creștere a nivelului de anticorpi la 40 de săptămâni, comparativ cu persoanele care primesc doar două doze.
Rezultatele demonstrează că pacienții cu boli inflamatorii cronice au un răspuns mai redus și mai puțin durabil la vaccinarea COVID-19 și necesită scheme adaptate, cu introducerea timpurie a dozelor booster, pentru protecție optimă.