Esențial Covid-19 (1-7 august 2022). Peste 12% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 dezvoltă long-COVID
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 1 – 7 august:
Susceptibilitatea genetică la COVID-19 se asociază cu hipotiroidismul
Predispoziţia genetică la infecţia cu SARS-CoV-2 se asociază cu un risc ridicat de hipotiroidism – este concluzia unei analize a studiilor de asociere la nivelul întregului genom (GWAS) care au inclus pacienţi cu COVID-19 sau afecţiuni tiroidiene. Fiind implicată o asociere cu susceptibilitatea genetică, aceşti pacienţi pot dezvolta hipotiroidism chiar şi dacă nu se infectează cu SARS-CoV-2. Rezultatele studiului au fost publicate în Thyroid.
Au fost incluse datele provenite din cele mai mari meta-analize GWAS, cuprinzând: 1,3 milioane de pacienţi cu COVID-19, 1,5 milioane de pacienţi spitalizaţi, 1 milion de pacienţi cu forme severe de COVID-19, 52.000 de pacienţi cu hipertiroidism, 53.000 de pacienţi cu hipotiroidism, 750.000 de pacienţi cu afectare tiroidiană autoimună.
Susceptibilitatea genetică la COVID-19 nu a fost asociată şi cu hipertiroidismul, iar predispoziţia genetică la afecţiuni tiroidiene nu s-a asociat cu susceptibitatea la infecţia SARS-CoV-2 sau cu evoluţia clinică a bolii.
Asocierea predispoziţiei genetice la COVID-19 cu hipotiroidismul ar putea fi explicată de faptul că receptorul utilizat de SARS-CoV-2 pentru a pătrunde intracelular (ACE2) are o expresie ridicată la nivelul ţesutului tiroidian. COVID-19 poate determina inflamaţia tiroidiană prin declanşarea unui răspuns inflamator anormal şi a “furtunii citokinice” (cytokine storm).
Este important ca medicii să fie conştienţi că pacienţii pe care îi tratează de COVID-19 ar putea să dezvolte hipotiroidism pe parcursul vieţii. Genotiparea tuturor pacienţilor cu COVID-19 pentru a depista acei pacienţi care au o susceptibilitate genetică la această infecţie virală ar necesita numeroase resurse financiare, motiv pentru care pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 ar trebui consideraţi a avea în general un risc mai ridicat de hipotiroidism, iar funcţia tiroidiană ar trebui evaluată periodic la aceşti pacienţi.
Activismul anti-vaccinare ar putea să reseteze ţintele strategiilor globale de sănătate
Încă de dinainte de pandemia COVID-19, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a inclus ezitarea cu privire la vaccinare drept una dintre cele 10 ameninţări globale, inclusiv în statele cu venituri mici şi medii. În SUA, mişcările anti-vaccinare acţionează agresiv, fiind susţinute politic, iar informaţiile false şi convingerile împotriva vaccinării pe care le promovează se diseminează rapid internaţional. Efectul principal al existenţei activismului anti-vaccinare este reprezentat de creşterea procentului de persoane care refuză vaccinarea, cu consecinţe negative importante, atât la nivel individual, cât şi populațional.
Începând cu luna mai 2021, au fost înregistrate 200.000 de decese în SUA la pacienţii cu COVID-19 care au refuzat să se vaccineze. Ameninţarea reprezentată de mişcările anti-vaccinare ajunge mai departe de pandemia declanşată de SARS-CoV-2, afectând imunizarea de rutină a copiilor atât în SUA, cât şi la nivel global. Aceste iniţiative împotriva vaccinării determină un număr de decese care depăşeşte amenințări precum terorismul la nivel mondial. Activismul anti-vaccinare şi consecinţele sale asupra securităţii globale trebuie investigate şi combătute prin strategii specifice, adaptate problemelor reale cauzate şi mecanismelor prin care diseminează informaţii şi influenţează populaţia.
Mişcarea anti-vaccinare în SUA a pornit în urmă cu 10 ani, când au fost lansate informaţii false care asociau vaccinurile cu autismul. În timpul pandemiei COVID-19, activismul împotriva vaccinării în SUA a luat amploare, fiind construite alianţe cu diverse grupuri politice conservatoare, inclusiv extremiste. Astfel a luat naştere o mişcare numită libertatea sănătăţii (health freedom movement). Principiile mişcării pentru libertatea sănătăţii sunt:
- prioritizarea posibilităţii de a alege cu privire la vaccinuri, în special împotriva COVID-19 în contextul mandatelor guvernamentale referitoare la vaccinare
- promovarea unor informaţii pseudoştiinţifice cu privire la beneficiile imunităţii post infecţie naturală sau terapiilor precum hidroxiclorochina sau ivermectina
- exagerarea efectelor adverse ale vaccinurilor şi minimizarea eficacităţii acestora
- lansarea unor afirmaţii care susţin că industria farmaceutică şi guvernul SUA desfăşoară discuţii private şi chiar tranzacţii financiare
Presa conservatoare din SUA contribuie la diseminarea materialelor promovate de activiştii anti-vaccinare, amplificând aceste convingeri în rândul populaţiei. Mişcarea s-a extins chiar şi la personalul medical specializat afiliat extremei drepte. Activismul anti-vaccinare din SUA, susţinut puternic de politicieni, a contribuit la consolidarea mişcărilor similare din alte ţări, unde au avut loc proteste împotriva purtării măştilor şi împotriva vaccinării. În acest context, a fost raportată extinderea refuzului părinţilor de a-și vaccina copiii conform programelor de rutină sau la începerea şcolii.
În statele cu venituri mici şi medii, activismul anti-vaccinare reprezintă o problemă suplimentară, deoarece multe dintre aceste ţări s-au luptat cu ameninţări precum rujeola, poliomielita, tusea convulsivă, care au fost combătute datorită vaccinării. Dacă mişcările împotriva vaccinării continuă şi tot mai mulţi dintre aceşti oameni refuză vaccinarea, boli care în prezent au fost aproape eliminate sau ţinute sub control vor reprezenta din nou o ameninţare pentru milioane de oameni.
Peste 12% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 dezvoltă long COVID
La 1 din 8 persoane infectate cu SARS-CoV-2, simptomele persistă 3-5 luni după recuperarea dintr-un episod acut de COVID-19 (long COVID), conform unui studiu publicat în The Lancet. Pentru a calcula frecvenţa long COVID, comparaţia a fost realizată cu perioada anterioară confirmării infecţiei cu SARS-CoV-2 şi cu un grup de control care nu a avut COVID-19. Rezultatele acestui studiu pot contribui la depistarea pacienţilor cu long COVID, diferenţiindu-i de acele persoane care ale căror simptome nu au legătură cu o infecţie anterioară cu SARS-CoV-2.
76.000 de participanţi la studiu au primit un chestionar legat de simptome, de 24 de ori, în perioada martie 2020 – august 2021. Pentru a analiza datele colectate, cei 4.200 pacienţi consideraţi pozitivi au fost asociați cu câte 2 persoane din grupul de control (8.400 în total) pe baza sexului, vârstei şi momentului completării chestionarului.
Simptomele persistente care au fost depistate în cadrul studiului sunt: dureri în piept, dificultăți de respirație, dureri la respirație, dureri musculare, pierderea gustului și/ sau mirosului, furnicături la nivelul extremităților, nod în gât, senzație de cald și frig alternativ, membre grele și oboseală.
21,4% dintre participanţii la studiu au avut cel puțin un simptom nou sau cu severitate crescută la 3-5 luni după infecție, comparativ cu perioada anterioară infecţiei. Manifestările au persistat mai mult timp la sexul feminin. Datele nu indică dacă vaccinarea sau spitalizarea au un impact asupra dezvoltării long COVID.
Sute de persoane ar putea fi infectate cu virusul poliomielitei în SUA
După diagnosticarea primului caz de poliomielită din SUA din ultimii 10 ani, autorităţile din comitatul Rockland avertizează că sute de persoane ar putea fi infectate cu virusul, îndemnând populaţia să se vaccineze împotriva acestui patogen. Virusul poliomielitei a fost detectat în probe de apă colectate atât din comitatul Rockland, cât şi din comitatul vecin Orange. Această contaminare a mediului susţine posibilitatea transmiterii virusului pe teritoriul SUA.
Poliomielita este foarte contagioasă şi poate fi transmisă de persoane asimptomatice. Pentru fiecare caz de poliomielită asociată cu paralizii pot exista sute de alte persoane infectate. Cazul de poliomielită confirmat, împreună cu depistarea contaminării apelor din regiune indică faptul că există potenţialul unei răspândiri alarmante a virusului. Până în prezent nu au fost identificate alte cazuri de poliomielită pe teritoriul SUA.
Înainte de introducerea vaccinului împotriva poliomielitei în 1950, mii de persoane au decedat din cauza acestei boli în SUA şi zeci de mii dintre aceştia au dezvoltat paralizii. După o campanie de vaccinare de succes, poliomielita a fost eradicată oficial în 1979 în SUA.
Virusul West Nile determină din ce în ce mai multe infecţii în Italia
Anul acesta, de când a început sezonul de transmitere a virusului West Nile, în Europa au fost raportate 120 de cazuri pozitive, astfel: 94 în Italia, 23 în Grecia, 23 în Serbia, 2 în România, 1 în Slovacia. Infecţia a cauzat 8 decese, 7 dintre acestea fiind înregistrate în Italia. Deşi în trecut era întâlnit în Africa, Orientul Mijlociu, Australia şi Asia, începând cu anul 1999, virusul West Nile a început să se extindă şi în Europa şi America de Nord. Numărul de infecţii determinate în Europa este încă scăzut, însă majoritatea cazurilor confirmate până acum în 2022 sunt concentrate în nordul Italiei, ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare.
Virusul West Nile se transmite prin înţepătura ţânţarilor din specia Culex, care proliferează în sezonul cald şi cu umiditate ridicată. Din cele 94 de cazuri raportate în acest sezon în Italia, 52 au fost înregistrate în ultima săptămână. Niciodată nu a mai fost raportat un număr atât de ridicat de cazuri în Italia, deşi ţânţarii Culex se află pe teritoriul acestei ţări în mod obişnuit. Momentan singura măsură de limitare a transmiterii care este recomandată este protecţia împotriva înţepăturilor de țânțari.
Deşi nu a fost identificat un motiv care să explice actuala diseminare răspândită a virusului West Nile în nordul Italiei, datele din ultimii ani indică o asociere între încălzirea globală şi creşterea numărului de infecţii transmise de ţânţari. Un studiu a indicat că temperaturile crescute ar putea ca până în 2030 să determine stabilirea ţânţarilor care transmit febra dengue, febra galbenă şi virusul Zika în Europa. Un alt studiu a estimat că ţânţarii care transmit boli infecţioase vor reprezenta un pericol pentru 500 de milioane de persoane în plus faţă de cele la risc în prezent, pe măsură ce temperaturile cresc. Încălzirea globală determină o serie de avantaje pentru ţânţari: pot să se răspândească în noi regiuni, unde în trecut temperaturile înregistrate nu erau optime pentru aceştia, iar sezonul de împerechere se prelungeşte. Astfel, ţânţarii vor putea transmite boli pe o perioadă mai lungă de timp şi pe teritorii mai întinse, fiind în contact cu populaţii umane mai numeroase.
Majoritatea cazurilor de infecţie cu virusul West Nile sunt asimptomatice. Atunci când se manifestă, simptomele includ febră şi un tabloul clinic asemănător gripei, care apar în 2-14 zile de la înţepătura infectantă. Rareori, virusul poate provoca encefalită sau meningită, iar decesul este înregistrat la 1 din 1000 de pacienţi pozitivi. Vârstnicii sunt mai sever afectaţi de infecţia cu virusul West Nile.