Esențial Covid-19. Rezistenţa la antibiotice continuă să reprezinte un pericol pentru sănătatea publică, raportările crescând în pandemie
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 14-20 noiembrie 2022:
ECDC: rezistenţa la antibiotice continuă să reprezinte un pericol pentru sănătatea publică, raportările crescând în contextul COVID-19
Între 18-24 noiembrie, anual, are loc Săptămâna de conștientizare a rezistenței la antibiotice/antimicrobiene, cu scopul de a încuraja reducerea apariției și răspândirii rezistenţei la antimicrobiene. Infecțiile cauzate de bacterii rezistente la antibiotice sunt considerate o amenințare majoră pentru sănătatea globală, iar cele mai recente rapoarte publicate de ECDC au concluzionat că, în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European:
- peste 35.000 de persoane decedează anual din cauza infecţiilor cu patogeni rezistenţi la antimicrobiene
- Numărul anual de cazuri de infecţii cu bacterii rezistente la antibiotice a variat de la peste 685.000 în 2016, la mai mult de 865.000 în 2019
- 70,9% dintre infecţiile cu bacterii rezistente la antibiotice au fost infecții asociate asistenței medicale
- Între 2016 și 2020, au existat tendințe de creștere semnificativă a numărului estimat de infecții, decese atribuibile și DALYs (disability-adjusted life years) la 100 000 de locuitori din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice, deși cifrele au scăzut ușor între 2019 și 2020
- Între 2020 și 2021, în contextul pandemiei COVID-19, numărul cazurilor raportate a crescut pentru toți agenții patogeni
- Numărul cazurilor de infecţii cu Acinetobacter spp. raportate rezistente la fiecare dintre cele trei grupe antimicrobiene (carbapeneme, fluorochinolone și aminoglicozide) a fost mai mult ca dublu în 2021, comparativ cu media pentru 2018-2019
- În 2020, procentul cazurilor de Klebsiella pneumoniae rezistente la carbapenem raportate a crescut cu 31%, iar în 2021 cu încă 20%.
Toate aceste date indică o continuă ameninţare pentru sănătatea publică reprezentată de rezistenţa la antimicrobiene, accentuată de pandemia COVID-19 şi împotriva căreia trebuie intervenit prompt şi eficace.
Subvarianta Omicron BQ.1.1 este rezistentă la toţi anticorpii monoclonali aprobați
Subvarianta SARS-CoV-2 BQ.1.1. nu a putut fi neutralizată de niciun anticorp monoclonal şi nici de combinaţiile acestora, conform unui studiu publicat în The Lancet. A fost evaluată eficacitatea neutralizării subvariantelor Omicron BA.1, BA.4-5, BA.4.6, BA.2.75.2, BJ.1, BQ.1.1 de către anticorpii monoclonali utilizaţi în clinică împotriva COVID-19 sau combinaţii ale acestora. Rezultatele au indicat, de asemenea, o rezistenţă ridicată a celorlalte subvariante Omicron faţă de majoritatea anticorpilor monoclonali utilizaţi.
Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 reprezintă o modalitate importantă de control al pandemiei COVID-19, însă persoanele imunocompromise ar putea să nu dezvolte un răspuns imun eficace împotriva virusului. În aceste situaţii şi în prezenţa unui risc ridicat, este recomandată administrarea de anticorpi monoclonali ca profilaxie sau terapie. Toţi anticorpii monoclonali aprobaţi au drept ţintă proteina S. Tulpinile de SARS-CoV-2 au dobândit, însă, mutaţii ale acestui antigen care ar putea să determine o rezistenţă parţială sau totală faţă de unii anticorpi monoclonali.
Depistarea unei rezistenţe ridicate la anticorpii monoclonali disponibili ridică probleme pentru prevenţia şi terapia COVID-19 la pacienţii care nu dezvoltă un răspuns imun eficace prin vaccinare şi care se află la risc ridicat de infecţie SARS-CoV-2, în special în regiunile unde BQ.1.1 se răspândeşte. În prezent, doar bebtelovimab este eficace împotriva mai multor subvariante Omicron.
Reinfecţia cu SARS-CoV-2 creşte suplimentar riscurile în faza acută şi post acută
Reinfecţia cu SARS-CoV-2 creşte riscul de deces, spitalizare şi sechele în multiple organe şi sisteme, atât în fază acută, cât şi post acută, în plus faţă de prima infecţie. Acestea sunt rezultatele unui studiu publicat în Nature Medicine, care a utilizat baza de date a US Department of Veterans Affairs pentru a evalua dacă există riscuri suplimentare asociate reinfecţiei cu SARS-CoV-2. Aceste rezultate susţin importanţa implementării unor strategii dedicate prevenţiei reinfectării cu virusul SARS-CoV-2.
Pentru a realiza analiza, au fost contruite 3 grupuri: unul care a inclus persoane care au avut o singură infecţie SARS-CoV-2 (aproape 450 000), al doilea a fost alcătuit din persoane care au avut 2 sau mai multe episoade de COVID-19 (peste 40 000), iar grupul de control a fost reprezentat de persoanele care nu au fost niciodată diagnosticate cu infecţia SARS-CoV-2 (peste 5,3 milioane).
Riscurile suplimentare determinate de reinfecţie au fost prezente indiferent de statusul vaccinării. Printre riscurile prezente identificate se numără afectarea pulmonară, cardiovasculară, hematologică, gastrointestinală, renală, musculoscheletală, neurologică, dar şi diabetul şi tulburări ale sănătăţii mintale.
Numărul de cazuri de COVID-19 crește după meciurile de fotbal cu peste 20.000 de participanţi
Prezenţa unui număr ridicat de persoane la meciurile Ligii Naţionale de Fotbal din Statele Unite, în perioada 2020-2021, s-a asociat cu creşterea numărului de cazuri de COVID-19, atât în regiunile unde s-au desfăşurat meciurile, cât şi în cele vecine, conform unui nou studiu publicat în JAMA Network. Meciurile la care au fost prezenţi peste 20.000 de fani au generat o creştere de 2,23 de ori a numărului de cazuri de COVID-19. Un număr de sub 5000 de persoane în public la meciurile de fotbal nu s-a asociat cu o creştere a numărului de cazuri de infecţii cu SARS-CoV-2.
Studiul transversal a inclus datele despre meciurile a 32 de echipe din NFL din întregul sezon 2020-2021, indiferent dacă s-au derulat cu sau fără public. În total, cele 269 meciuri au avut un public de 1,3 milioane de persoane. A fost evaluat numărul cazurilor de COVID-19 la intervale de 7, 14 și 21 de zile pentru jocurile la care s-a participat fizic, în comparaţie cu cele organizate fără public.
Rezultatele obţinute sugerează că evenimentele mari trebuie tratate cu precauție extremă în contextul unor amenintări pentru sănătatea publică, mai ales când vaccinurile, testele la fața locului și alte măsuri de prevenţie nu sunt disponibile publicului. În acest context, defăşurarea campionatului mondiat de anul acesta (FIFA World Cup Qatar 2022) ar putea avea consecinţe asupra evoluţiei cazurilor de COVID-19, în special în contextul eliminării obligativităţii prezentării unui test negativ pentru SARS-CoV-2 sau certificatului de vaccinare împotriva COVID-19 la intrarea în Qatar. De asemenea, înregistrarea în aplicaţia de supraveghere pentru sănătatea publică nu mai este obligatorie pentru persoanele care călătoresc în Qatar.
STUDIU. Noi date despre eficacitatea şi siguranţa vaccinurilor împotriva SARS-CoV-2 la copii
La copiii în vârstă de 5-11 ani, vaccinurile împotriva COVID-19 pe bază de ARN mesager BNT162b2 şi mRNA-1273 au avut o eficacitate moderată faţă de varianta infectarea cu Omicron, dar oferă o protecţie generală ridicată împotriva spitalizărilor cauzate de COVID-19. Siguranţa generală de administrare a fost, de asemenea, favorabilă. Acestea sunt rezultatele unui review sistematic publicat ca preprint, care a inclus 30 de studii de pe platforma COVID-19 LOVE (Living OVerview of Evidence).
Eficacitatea vaccinării la copii a fost următoarea:
- 73% pentru prevenţia infecţiei cu variantele anterioare Omicron şi de aproape 42% pentru variantele virale de după apariţia Omicron
- 86,7% dintre infecţiile simptomatice cu variantele precedente Omicron au fost prevenite, iar după emergenţa variantei Omicron, eficacitatea a fost de 38,7%
- Spitalizările determinate de infecţia cu varianta Omicron au fost prevenite cu o eficacitate de 73,5%
Nu a fost identificat un risc crescut de evenimente adverse severe, acestea având o incidență de 1,2 la 100 000 de vaccinuri administrate. Riscul de miocardită nu a putut fi evaluat cu acurateţe.
