Știința rețelelor sociale: cum se formează și se transmit opiniile privind vaccinarea anti-COVID-19?

  • Centre for Innovation in Medicine
  • Health literacy



În cadrul evenimentului Social network contagion and COVID-19 pandemic’, organizat de către Grupul pentru analiza grafurilor și rețelelor sociale (GraphNets), Centrul pentru Inovație în Medicină și Școala doctorală în sociologie a Universității din București, profesorul Marian-Gabriel Hâncean a explicat rolul rețelelor sociale în conturarea și răspândirea opiniilor legate de vaccinarea împotriva COVID-19. Marian-Gabriel Hâncean este profesor în cadrul Departamentului de Sociologie al Universității din București și totodată președinte al asociației profesionale a sociologilor din România (SSR), precum și membru al Asociației internaționale a specialiștilor în analiza rețelelor sociale (INSNA).

Odată ce vaccinurile împotriva SARS-CoV-2 au fost disponibile, guvernele din întreaga lume au devenit preocupate de soluții prin care să stimuleze populația să se vaccineze în număr cât mai mare, implicând multiple persoane și instituții cheie în campaniile de comunicare pe tema vaccinării anti-COVID-19. Însă promovarea vaccinării cu un vaccin dezvoltat într-un timp record și care utilizează o tehnologie nouă s-a dovedit a fi o adevărată provocare. Campaniile de comunicare eficiente s-au bazat pe înțelegerea percepțiilor pe care oamenii le au cu privire la vaccinul anti-COVID-19 și, totodată, pe integrarea și adresarea acestor opinii în mesajele livrate către populație.

abonare
Graph Nets Event
Imagine din timpul evenimentului

Cum se formează opiniile și atitudinile referitoare la vaccinarea anti-COVID-19?

Studiile inițiale despre opiniile și percepțiile referitoare la vaccinarea împotriva COVID-19 au investigat mai degrabă rolul factorilor individuali în formarea acestora (spre exemplu, sexul, vârsta, venitul, studiile și așa mai departe). Însă crearea unui profil al unei persoane pro sau contra vaccinare este dificilă la nivel individual, iar punerea în context este esențială. Oamenii sunt interconectați și nu trăiesc izolați, iar cercetările anterioare au omis rolul rețelelor sociale din care oamenii fac parte în determinarea opiniilor despre vaccinarea anti-COVID-19. Astfel, știința rețelelor sociale recunoaște modul de organizare al societăților și ia în considerare influența legăturilor umane în dezvoltare atitudinilor în ceea ce privește diverse teme, inclusiv vaccinarea.

Interacțiunile repetate în ansamblul de legături tari sau grupul de rezonanță al unei persoane determină sentimente și atitudini. Aceste grupuri se formează pe baza selecției sociale în funcție de anumite atribute percepute ca fiind dezirabile de către individ, dar totodată apartenența la un grup determină în timp creșterea gradului de similitudine dintre membrii grupului (inclusiv în ceea ce privește vaccinarea). În general, deciziile importante sunt luate împreună cu oamenii apropiați din viața noastră. În percepția socială, vaccinarea anti-COVID-19 presupune un risc social înalt tocmai prin gradul de inovație și noutate care o caracterizează. Cu toate acestea, persoanele care amână vaccinarea nu sunt neapărat anti-vaccin, dar au un prag înalt de adoptare și au nevoie să vadă consecințele vaccinării la alte persoane. Dat fiind riscul social înalt al vaccinării împotriva COVID-19 și faptul că oamenii decid împreună cu cei apropiați dacă să se vaccineze, ceea ce crede persoana despre vaccinare devine mai important decât discursul medical în luarea deciziei de a se vaccina sau nu.

„Am crezut ca medic și comunicator că, dacă spun onest că eu m-am vaccinat, mi-am vaccinat copiii și părinții, ar fi suficient. Nu a fost. A lipsit ceva”, a spus conf. dr. Mihai Craiu de la Institutul National pentru Sănătatea Mamei si Copilului (IOMC) din București.

În calitate de coordonator al centrului de vaccinare pentru cadrele medicale din IOMC, conf. dr. Mihai Craiu consideră că strategia de a discuta direct cu persoanele care intrau în centrul de vaccinare a condus la o rată de vaccinare a personalului IOMC de 93%. Acesta a menționat și faptul că studiile implementate la nivelul spitalului au evidențiat o dublare a intenției de vaccinare antigripală în perioada pandemiei, comparativ cu perioada pre-pandemică, concluzionând faptul că frica este principalul driver în schimbarea comportamentului.

Cum se transmit informațiile legate de vaccinarea împotriva COVID-19?

Profesorul Marian-Gabriel Hâncean a descris modul în care știința rețelelor poate fi utilizată pentru explorarea procesului de propagare a ideilor legate de vaccinare la nivel social (prin rețele de contagiune). Tocmai riscul social înalt atribuit inovației medicale schimbă modul de transmitere a informațiilor despre vaccinare în populație. Modelul de contagiune al opiniilor despre vaccinarea anti-COVID-19 este unul complex și nu unul simplu precum transmisibilitatea virală. Modelul de contagiune complexă permite introducerea mai multor factori în analiză, ceea ce facilitează studierea opiniilor despre vaccinarea împotriva SARS-CoV-2. Oamenii au așteptat să vadă consecințele vaccinării anti-COVID-19 în grupul lor intim. Studierea rețelelor sociale poate contribui la identificarea persoanelor denumite „early adopters” (primii care adoptă inovația), ce ar putea fi implicați în campaniile de comunicare pentru schimbarea opiniilor negative despre vaccinare în interiorul grupurilor lor de rezonanță.

Studiu preliminar: rețelele sociale și opiniile despre vaccinarea împotriva COVID-19

Echipa condusă de prof. Hâncean a implementat o abordare de rețea în studiul lor preliminar care a evaluat formarea opiniilor despe vaccinarea anti-COVID-19 prin plasarea omului (443 de participanți) în contextul lui social (4.430 de persoane din rețelele lor sociale). Datele arată că odată cu creșterea numărului de persoane pro-vaccinare din grupul social al unui participant, crește și probabilitatea ca acesta să devină și el pro-vaccinare. Corelația este valabilă și în sens invers. Studiul oferă dovezi pentru modelul de contagiune complexă în ceea ce privește propagarea informațiilor despre vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.

Echipa plănuiește extinderea cercetării preliminare pentru optimizarea metodologiei de studiu și eliminarea limitărilor actuale. De asemenea, prof. Hâncean a propus analiza legăturilor slabe care unesc grupurile de rezonanță socială pentru a înțelege ce tip de legături umane formează ele și dacă ar putea fi utilizate pentru schimbarea opiniilor despre vaccinare. Legăturile slabe reprezintă oamenii cu care un individ nu interacționează în mod frecvent, însă de la care obține informații și formează inter-legăturile dintre rețelele sociale.

Conf. dr. Simin Aysel Florescu, prezentă în cadrul evenimentului, a evidențiat dificultățile întâmpinate în încurajarea vaccinării anti-COVID-19, atât din rolul de medic, cât și de comunicator. Aceasta a făcut totodată referire la polarizarea societății în ceea ce privește vaccinarea și la valențele culturale reflectate în interiorul rețelelor sociale.

„E o abordare care ar completa o campanie de vaccinare, cred că era o bucățică foarte importantă care lipsea”, a afirmat conf. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș” din București.

Direcții viitoare

Unul din mesajele cheie ale studiului preliminar este că puterea exemplului este foarte importantă. Prin expunerea repetată la idei pro-vaccinare, reîntărirea comportamentelor pro-vaccinare și activarea acelor early adopters care s-au vaccinat și au avut o experiență pozitivă în cadrul rețelelor sociale, opiniile pozitive despre vaccinarea anti-COVID-19 ar putea fi răspândite în mod exponențial. Cu toate acestea, experții au atras atenția că este nevoie de cercetări suplimentare care să explice procesul prin care o informație intră într-o rețea socială, de investiții în acest domeniu, precum și de dezvoltarea modalităților de intervenție la nivelul rețelelor sociale. Mai mult, aceștia au menționat și importanța a două elemente în succesul campaniilor de vaccinare: nivelul de alfabetizare în sănătate (health literacy) și nivelul de încredere în autorități.

„Cred că e important să extragem din viața reală, prin orice mijloace disponibile, acele elemente care să ne ajute să optimizăm campania de comunicare pentru că vaccinarea nu se oprește aici. Trebuie să găsim soluții să mergem mai departe”, a afirmat dr. Marius Geantă președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină.

Dr. Marius Geantă este de părere că, deși modelele de contagiune a informațiilor despre vaccinarea anti-COVID-19 sunt derivate din cercetări la început de drum, știința rețelelor ar putea contribui la personalizarea comunicării, mai ales în contextul în care discursul a variat între știință, speculații și fake-news pe toată perioada pandemiei. De asemenea, știința rețelelor poate fi utilizată în explorarea perspectivelor societății și asupra vaccinării împotriva altor boli infecțioase, spre exemplu vaccinarea anti-HPV, capitol la care România se plasează dezastruos în comparație cu celelalte state europene.

„Niciun om nu trăiește în izolare, ci este parte a țesutului social; de aceea, analiza de rețea personală a fiecăruia ne poate aduce nu doar informații valoroase greu de obținut altfel, ci ne poate chiar indica piesa lipsă din puzzle-ul campaniilor de promovare a vaccinării: înțelegerea comportamentului individual, a determinanților lui și a persoanelor care îl influențează. Sunt încă atât de multe lecții ale pandemiei pe care le putem descifra și învăța, pentru a ne pregati mai bine pentru promovarea săntății și a comportamentului preventiv, cât și pentru inevitabilele viitoare crize de sănătate publică. Totul este să gândim out of the box și să ne deschidem orizontul către alte domenii ale științei, precum științele sociale, care pot aduce valoare campaniilor pro-sănătate atunci când avem poate cea mai mare nevoie”, a sintetizat ulterior dr. Marius Geantă în mediul online.

Citește și: