Esențial Covid-19. Patru fenotipuri clinice de sindrom long-COVID, identificate cu ajutorul AI
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Săptămâna 9-16 ianuarie 2023:
STUDIU. O formă ușoară de COVID-19 nu exclude apariția sindromului long-COVID
Un studiu retrospectiv a investigat riscul de a dezvolta simptome caracteristice sindromului long-COVID-19 în rândul persoanelor care au trecut prin forme ușoare de infecție cu SARS-CoV-2. Rezultatele arată că pacienții COVID-19 pot dezvolta o serie de sechele post-COVID-19 chiar dacă au avut doar o formă ușoară de infecție, însă simptomele dispar complet pe parcursul primului an de la diganostic. Au fost observate mai puține astfel de simptome la copii, acestea dispărând în decurs de 6-12 luni de la aparițe. Un risc mai mic de dispnee a fost observat la pacienții infectați ulterior vaccinării împotriva SARS-CoV-2, comparativ cu pacienții nevaccinați.
Studiul a analizat datele din dosarele medicale electronice de la aproximativ 2 milioane de cetățeni israelieni, fiind unul dintre studiile cele mai ample de până acum. Au fost incluși în studiu toți membrii uneia dintre cele mai importante organizații de sănătate din Israel, care au îndeplinit următoarele criterii: efectuarea unui test PCR SARS-CoV-2 (fie negativ sau pozitiv) între martie 2020 și octombrie 2021, să fi fost membru în cadrul organizației pentru cel puțin un an anterior testului și să nu fi fost spitalizați cu COVID-19 în cele 30 de zile ulterior infecției (astfel încât să fie analizate doar formele ușoare de boală).
A fost evaluat riscul de a dezvolta 70 de manifestări de tip long-COVID-19 în perioada timpurie (1-6 luni) și tardivă (6-12 luni), datele fiind ajustate pentru vârstă și sex și stratificate pentru varianta virală. Infecția cu SARS-CoV-2 a fost asociată în mod semnificativ cu riscuri crescute în perioada timpurie sau tardivă pentru anosmie, disgeuzie, tulburări cognitive, dispnee, stare de slăbiciune, palpitații și cu exces de risc semnificativ, dar mai mic, pentru amigdalita streptococică și amețeli.
Suplimentar, în faza timpurie a mai fost raportat un risc crescut pentru: căderea părului, durere toracică, tuse, mialgii și tulburări respiratorii. De notat, rezultatele au fost aceleași indiferent de varianta virală.
Imunitatea hibridă oferă protecție stabilă împotriva variantei BA.5 chiar și la 8 luni de la ultima infecție cu o variantă care a circulat anterior
Conform unui studiu publicat în jurnalul Lancet Infectious Diseases, la persoanele vaccinate, infecția cu una din variantele precedente ale SARS-CoV-2 oferă protecție suplimentară împotriva variantei BA.5, nivelul de imunitate fiind stabil chiar și la 8 luni de la infecție. Altfel spus, imunitatea hibridă, dobândită prin vaccinare și infecție cu subvariantele Omicron BA.1 sau BA.2, conferă un nivel de protecție substanțial crescut împotriva reinfectării cu BA.5 timp de până la 8 luni, în comparație cu imunitatea dobândită numai prin vaccinare.
Anterior acestui studiu, stabilitatea în timp a imunității hibride, mai ales împotriva variantei BA.5 care este deja dominantă în multiple state, era necunoscută. Cercetătorii au analizat date din registrul portughez COVID-19 (SINAVE), care include toate cazurile raportate din țară pe baza unui test oficial pozitiv, pentru a investiga riscul de reinfectare cu BA.5 în această populație cu acoperire vaccinală substanțială (98%) și care a fost anterior infectată cu subvariante BA.1 sau BA.2. Rezultatele sugerează că imunitatea hibridă împotriva variantei BA.5 durează aproximativ opt luni ulteior infecției COVID-19.
„Protecția oferită de imunitatea hibridă este inițial de aproximativ 90%, reducându-se după cinci luni la aproximativ 70% și manifestând o tendință de stabilizare la o valoare de aproximativ 65% după opt luni, comparativ cu protecția la persoanele vaccinate care nu au fost niciodată infectate”, a declarat co-autorul principal Luís Graça, lider de grup al Instituto de Medicina Molecular João Lobo Antunes (iMM, Lisabona) și profesor la Facultatea de Medicină a Universității din Lisabona.
Sănătatea planetară, introdusă în curicula facultăților de medicină din Olanda pentru creșterea rezilienței în fața schimbărilor climatice
Facultatea de Medicină din Amsterdam anunță includerea unui modul despre sănătatea planetară (planetary health) în programul de formare medicală a studenților. Dat fiind consecințele aduse de schimbările climatice asupra sănătății, sistemele de asistență medicală trebuie transformate astfel încât să răspundă acestor provocări în mod sustenabil. Modulul despre sănătatea planetară face parte din posibilele soluții în fața acestor noi provocări, în contextul în care doar 15% din peste 2800 de facultăți de medicină la nivel global incluseseră elemente despre schimbarea climatică în programele lor de studii până în anul 2020.
Modulul dezvoltat de o echipă multidisciplinară a Facultății de Medicină din Amsterdam are scopul de a integra sănătatea planetară în practica medicală de zi cu zi. Studenții vor fi încurajați să-și analizeze rolul propriu în contextul sănătății planetare, astfel încât să crească nivelul de climate literacy și să stimuleze împărtășirea unor idei și soluții inovatoare pentru conservarea sănătății planetei. Abordarea educațională își propune, de asemenea, să identifice moduri prin care studenții se pot implica în dezvoltarea unei forțe de muncă în domeniul sănătății care este conștientă de implicațiile climatice, rezilientă și sustenabilă din punct de vedere al mediului înconjurător.
Prin împărtășirea detaliilor stabilite pentru modulul care urmează să fie predat în cadrul Facultății de Medicină din Amsterdam, inițiatorii speră ca tot mai multe instituții medicale să adopte astfel de noțiuni în curicula lor de formare.
Un algoritm AI a identificat patru fenotipuri clinice de sindrom long-COVID-19
Patru fenotipuri clinice de long-COIVD-19 au fost identificate printr-un algoritm de învățare automată (machine learning) care a analizat datele din dosarele electronice de sănătate ale pacienților cu sechele post-acute ale infecției cu SARS-CoV-2 în decurs de 1-6 luni de la infectare. Rezultatele, dacă sunt confirmate și în rândul altor populații de pacienți, pot avea implicații importante asupra managementului clinic și al tratamentului sindromului post-COVID-19.
Participanții au fost selectați din două rețele de cercetare clinică la scară largă și au fost create două cohorte, una ce a cuprins 20.881 de participanți și o a doua cuprinzând 13.724 de persoane.
Cele patru fenotipuri clinice de sindrom long-COIVD-19 descoperite sunt grupate în felul următor:
- afecțiuni cardiace și renale;
- tulburări respiratorii, de somn și de dispoziție;
- afecțiuni musculo-scheletice și neurologice;
- probleme ale sistemului digestiv și respirator.
În ceea ce privește fenotipul 1, pacienții tind să fie mai în vârstă, să fie bărbați și să fi fost spitalizați în faza acută a infecției cu SARS-CoV-2. Fenotipurile 2, 3 și 4 ale sindromului long-COIVD-19 tind să cuprindă afecțiuni mai puțin severe comparativ cu fenotipul 1, având totodată o componentă subiectivă. Rezultatele ar putea contribui la cercetările ulterioare asupra mecanismului fiziopatologic al sindromului long-COVID-19, dar și la dezvoltarea unor terapii pentru sechelele post-COIVD-19 și elaborarea politicilor de sănătate publică.
Nirsevimab, anticorpul monoclonal care oferă circa 80% protecție împotriva virusului respirator sincițial, va fi evaluat de FDA pentru aprobare
Food and Drug Administration (FDA) va revizui solicitarea de licență pentru produse biologice în ceea ce privește utilizarea nirsevimab pentru prevenirea infecției cu virusul respirator sincițial (RSV) la nou-născuți și sugari, au anunțat companiile care dezvoltă anticorpul monoclonal. Studiile clinice care au evaluat eficacitatea și siguranța nirsevimab în prevenția infecției cu RSV au raportat rezultate încurajatoare. Datele din multiple studii (inclusiv de fază III) indică o protecție de circa 80% împotriva formelor de RSV ce necesită asistență medicală, dobândită ulterior administrării unei singure doze de nirsevimab. Identificarea unei metode de prevenție împotriva RSV este esențială pentru limitarea numărului mare de îmbolnăviri, mai ales în contextul actual în care creșterea considerabilă de cazuri RSV testează capacitatea sistemelor de sănătate de a face față epidemiilor recurente.
„Boala cauzată de RSV afectează sugarii, familiile și furnizorii de servicii medicale în fiecare an. Intervențiile eficiente pentru prevenirea RSV sunt o necesitate critică. Anul acesta, în SUA, am văzut direct cât de înfricoșător este impactul acestei boli respiratorii asupra pacienților noștri și cât de stresant este pentru sistemul de sănătate”, a afirmat dr. William J. Muller, profesor la Northwestern University Feinberg School of Medicine și director științific al studiilor clinice și comunitare la Spitalul de Copii Lurie din Chicago.