Esențial COVID-19. Supravegherea genomică a SARS-CoV-2, o necesitate în contextul reluării călătoriilor internaţionale




Accesează Esențial Covid-19. Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Știrile săptămânii 7 -13 iunie 2021:

Update cu privire la contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale vaccinurilor contra COVID-19: sindromul de scurgere capilară şi miocardita şi pericardita

Două importante potenţiale asocieri ale vaccinurilor împotriva SARS-CoV-2 au necesitat evaluare pentru a stabili dacă există o relaţie de cauzalitate: apariţia sindromului de scurgere capilară la pacienţii vaccinaţi cu Vaxzevria şi dezvoltarea miocarditei şi pericarditei în urma vaccinării contra COVID-19 cu vaccinurile Pfizer și Moderna.

abonare

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) recomandă ca vaccinul Vaxzevria contra COVID-19 produs de AstraZeneca să nu fie utilizat de subiecţii cu istoric de sindrom de scurgere capilară. Acest sindrom a fost inclus şi în lista de potenţiale efecte adverse ale vaccinului. Această decizie este rezultatul analizei în detaliu a 6 cazuri de sindrom de scurgere capilară la pacienţi care au fost vaccinaţi cu Vaxzevria. Sindromul de scurgere capilară este o boală foarte rară, dar deosebit de periculoasă. Pacienţii vaccinaţi cu Vaxzevria trebuie să se prezinte de urgenţă la medic dacă prezintă tumefieri ale membrelor sau creştere bruscă în greutate în zilele următoare administrării vaccinului. Aceste simptome se asociază frecvent cu senzaţia de slăbiciune, determinată de scăderea presiunii sanguine.

În urma raportării unui număr ridicat de cazuri de inflamaţie cardiacă post vaccinare împotriva SARS-CoV-2, EMA şi CDC (U.S. Centers for Disease Control and Prevention) desfăşoară investigaţii pentru a determina dacă există o asociere reală între miocardită şi pericardită şi vaccinurile contra COVID-19.

În statele europene, au fost raportate cazuri de miocardită şi pericardită în urma vaccinării cu toate tipuri de vaccinuri împotriva SARS-CoV-2EMA nu a ajuns încă la o concluzie referitoare la existenţa unei asocieri între administrarea vaccinului şi dezvoltarea miocarditei şi pericarditei.

CDC evaluează, de asemenea, posibilitatea apariţiei miocarditei şi pericarditei în urma administrării vaccinurilor împotriva COVID-19 produse de Pfizer/BioNTech şi Moderna. CDC recomandă în continuare vaccinarea contra SARS-CoV-2. Majoritatea cazurilor de miocardită şi pericadită au fost reprezentate de bărbaţi tineri. Unii pacienţi au avut nevoie de spitalizare, însă majoritatea şi-au revenit complet după acest episod.

ECDC: Deși există o scădere a cazurilor COVID-19, o mare parte din populaţia Europei este încă susceptibilă la infecție

European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) a publicat cel de-al 15-lea update al evaluării riscului legat de COVID-19, raportul cuprinzând aspecte legate de: circulaţia virusului SARS-CoV-2, variantele de interes, intervenţiile non-farmaceutice şi vaccinarea în ţările europene.

În ultimele două săptămâni, au scăzut numărul de cazuri de COVID-19, mortalitatea acestora şi rata de ocupare a spitalelor şi a secţiilor de terapie intensivă de către pacienţii infectaţi cu SARS CoV 2.

Raportul reflectă o scădere a riscului legat de pandemia COVID-19, comparativ cu statisticile anterioare. Evenimentele care presupun aglomerări masive în absenţa unor măsuri adecvate de limitare a răspândirii, precum şi apariţia unor noi variante virale ar putea determina o creştere a riscului. Pentru a realiza evaluarea riscului, populaţia a fost împărţită în patru subgrupuri: populaţia generală vaccinată, populaţia generală nevaccinată, populaţia vulnerabilă vaccinată şi populaţia vulnerabilă nevaccinată.

Deoarece în ţările europene există situaţii epidemiologice variate, strategii de vaccinare şi intervenţii non-farmacologice implementate diferit, nivelul de risc determinat de SARS-CoV-2 diferă de la un stat la altul. ECDC clasifică situaţia epidemiologică a fiecărei ţări în funcţie de nivelul de îngrijorare (scăzut, moderat, crescut, foarte crescut). România este încadrată în categoria de nivel scăzut de îngrijorare, ceea ce înseamnă că transmiterea virusului este în scădere, determinând un număr mai scăzut de cazuri de COVID-19; datorită acoperirii vaccinale crescute a populaţiei vulnerabile cu minim o doză de vaccin împotriva SARS-CoV-2, numărul de cazuri în rândul vârstnicilor sunt scăzute, riscul este la fel de scăzut pentru populaţia vulnerabilă şi cea nevulnerabilă, iar riscul pentru populaţia nevaccinată este moderat spre ridicat.

În prezent, B.1.1.7 (Alpha) este varianta dominantă în ţările europene. Cea mai mare parte din populaţie Europei este în continuare susceptibilă la infecţia cu SARS-CoV-2iar obţinerea imunităţii la nivel populaţional este încă departe de a fi atinsă. 

  • Vaccinarea populaţiei adulte Europene a ajuns la procentul de 46,2% pentru minim o doză şi 22,3% pentru vaccinare completă.
  • În rândul populaţiei peste 80 de ani, nivelul vaccinării a atins 80,5% pentru minim o doză şi 66,3% pentru vaccinare completă.
  • Pentru cei care lucrează în domeniul medical, procentele sunt 87%, respectiv 65,2%.

Acoperirea vaccinală crescută contra SARS-CoV-2 are un efect protector şi asupra populaţiei nevaccinate

Numărul testelor pozitive pentru SARS-CoV-2 în rândul populaţiei nevaccinate se înjumătăţeşte cu fiecare 20% din populaţie care se vaccinează contra COVID-19, conform unui studiu publicat în Nature Medicine. Aceste rezultate demonstrează că vaccinul nu protejează doar subiecţii cărora le-a fost administrat, ci şi membrii nevaccinaţi ai unei comunităţi.

În cadrul studiului au fost analizate înregistrările de vaccinare şi rezultatele testelor pentru SARS-CoV-2 în etapa de lansare rapidă a vaccinului produs de Pfizer contra COVID-19 în 177 de comunităţi definite geografic. Rata de vaccinare în fiecare dintre aceste comunităţi a fost asociată cu un declin substanţial al infecţiilor în populaţia de subiecţi cu vârste sub 16 ani, care este nevaccinată, efect care nu s-a manifestat imediat post vaccinare, ci tardiv. Aceste rezultate sunt importante, deoarece demonstrează că, în contextul unei acoperiri vaccinale crescute, persoanele care au contraindicaţii la administrarea vaccinului împotriva SARS-CoV-2 ar putea beneficia de asemenea de protecţie faţă de COVID-19.

Boehringer Ingelheim şi Lifebit dezvoltă o platformă bazată pe inteligenţă artificială pentru monitorizarea globală a bolilor infecţioase

Compania farmaceutică Boehringer Ingelheim începe alături de Lifebit un proiect bazat pe inteligenţă artificială, pentru a realiza depistarea noilor epidemii de boli infecţioase, prin analiza statisticilor relevante de la nivel global, a publicaţiilor ştiinţifice internaţionale şi altor resurse disponibile. Pandemia COVID-19 a subliniat importanţa existenţei unei modalităţi de a supraveghea apariţia unor noi focare de boli infecţioase. Platforma va calcula prevalenţa unei boli şi va identifica dacă a început răspândirea internaţională a acesteia.

Lifebit doreşte realizarea unei platforme care să studieze epidemiologia oricărei boli, nu doar a celor de cauză infecţioasăProiectul va viza şi alte patologii răspândite la nivel mondial, precum diabetul, anxietatea sau obezitatea. Proiectul Boehringer Ingelheim/Lifebit va debuta cu studiul epidemiologiei bolilor animalelor. Această etapă este utilă şi pentru studiul bolilor umane, deoarece numeroşi agenți patogeni care apar iniţial la animale ajung apoi să determine infecţii la oameni.

Supravegherea genomică a SARS-CoV-2, o necesitate în contextul reluării călătoriilor internaţionale

Un studiu a demonstrat că o variantă SARS-CoV-2 poate deveni rapid dominantă, chiar şi în absenţa unei transmisibilităţi ridicate. Aceste rezultate evidenţiază necesitatea supravegherii genomice în cazul pandemiei COVID-19, pentru a înţelege cum este influenţată transmiterea noului coronavirus de călătorii, ghidând astfel strategiile de limitare a răspândirii virale, în contextul reluării călătoritului. Studiul a urmărit răspândirea variantei virale 20E (EU1) a SARS-CoV-2, care a apărut în Spania la începutul verii 2020. Deşi existau restricţii pentru călătorii, această variantă a fost introdusă în alte ţări europene de sute de ori, prin intermediul persoanelor care au realizat deplasări internaţionale. Varianta 20E (EU1) nu s-a dovedit a fi o tulpină virală care se transmite rapid.

Supravegherea genomică a virusului SARS-CoV-2 permite depistarea noilor variante virale într-un timp cât mai scurt de la apariţia acestora, ceea ce oferă posibilitatea acţionării pentru a le limita răspândirea, în special dacă se dovedesc a se asocia cu o severitate mai ridicată a boli, dacă se pot răspândi mai rapid sau dacă prezintă avantaje în faţa sistemului imunitar uman. Călătoritul este o metodă importantă de răspândire a virusului la nivel global, însă restricţiile de călătorie pe termen lung nu sunt o opţiune, ceea ce subliniază necesitatea supravegherii genomice a virusului SARS-CoV-2 şi stabilirea unor măsuri care să se adreseze particularităţilor noilor variante virale care apar şi se răspândesc.