Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă – ce știm până acum despre subvarianta Omicron XBB.1.5?

  • Podcast
Ruxandra Schitea
13 ianuarie 2023
Citit de 202 ori.

În cadrul ediției de pe 10 ianuarie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • Realitatea medicală din acest sezon – gripa și noua subvariantă Omicron XBB.1.5

„Ne aflăm într-o situație complexă, cum de altfel a fost și în 2022. Aș separa lucrurile așa cum am făcut-o și în ianuarie 2020 când vorbeam despre un nou virus, nu avea nici nume atunci, ca amenințare de sănătate publică. Avea să fie numit <<noul coronavirus>>, apoi SARS-CoV-2. Vorbeam atunci și de un virus mediatic care ulterior s-a numit dezinformare, fake news, infodemie. Pe ambele coordonate ne aflăm și acum când vorbim. Avem o realitate epidemiologică care din punctul meu de vedere nu este surprinzătoare în acest moment și o inflamare din punct de vedere informațional; după Anul Nou, în România cel puțin, în special în jurul temei gripei și mai puțin în jurul SARS-CoV-2.

abonare

Dacă ne uităm pe datele din urmă cu două săptămâni, ca să le putem și compara pe aceeași perioadă de timp, vom constata că sunt de fapt mult mai multe decese de COVID-19, față de cele atribuite gripei, iar numărul de cazuri este ceva mai mare pentru gripă. Cu mențiunea că pentru raportarea gripei este suficientă îndeplinirea unor criterii clinice, nu este neapărat nevoie de confirmarea printr-un test. Ceea ce vreau să spun este că acel număr de cazuri, în realitate, ar putea fi mai mic. Neavând un instrument foarte precis cum este testarea, pe baza căruia să obiectivăm asta.

Este un sezon aparte, diferit de ultimele două. În acest sezon au început să circule toți agenții patogeni după doi ani în care circulația lor a fost întreruptă. Din acest punct de vedere este nevoie de prudență, de atenție, dar cu siguranță nu este nevoie de panică. Nu avem nici nevoie și nici motive să ne panicăm.

Pun pe aceeași pagină câteva informații care au circulat distorsionat în ultima perioadă. A existat această idee care are sens până la un punct, conform căreia, dacă nu am fost expuși în ultimii doi ani de zile la infecțiile cu virusurile gripale sau cu virusul sincițial respirator, cumva imunitatea noastră ar avea de suferit, ar fi scăzută iar noi am fi vulnerabili. De fapt, dacă vorbim despre gripă, noi venim după decenii de expunere la diverse tipuri de virusuri gripale. Această expunere pentru fiecare dintre noi a însemnat o infecție aparentă sau poate inaparentă. Fiecare astfel de infecție a construit acest zid de apărare imună față de infecțiile gripale. Așa se explică și de ce chiar și cele mai intense sezoane de gripă acestea nu au efectul devastator pe care l-a avut pandemia COVID-19 înainte de apariția vaccinurilor.

În ceea ce privește varianta Omicron XBB.1.5, vorbim despre o variantă care se transmite mai repede decât oricare alta. Totuși, transmisibilitatea ridicată a fost o caracteristică valabilă și pentru variantele de la B.A.1 la B.A.5 care au circulat anul trecut în diverse teritorii. Și XBB.1.5 este tot o subvariantă din marea familie Omicron. Aș spune două lucruri – unul dintre ele este că atenția asupra acestei variante a fost cumva direcționată de situația epidemiologică din China, iar cel de-al doilea lucru este că din păcate, în 2022, inclusiv ECDC, dar și multe state au redus mult motoarele în privința supravegherii circulației virusului SARS-CoV-2, în privința raportării. Avem din ce în ce mai puține date.”

  • Două vaccinuri pentru virusul respirator sincițial, în curs de aprobare în 2023

„Virusul respirator sincițial este responsabil de acele răceli care apar cumva imediat după ce copiii intră în comunitate, după ce începe școala toamna de exemplu. Cam acestea sunt primele tipuri de infecții care apar. Virusul sincițial respirator este un virus care în cărțile de virusologie și microbiologie este trecut cumva la „și altele” în sensul în care nu pune probleme grave de sănătate la nivel individual. Cumulat, însă, acest efect este important din punct de vedere social și economic. Copiii trebuie să stea acasă, trebuie să fie însoțiți de adulți, adulții nu pot munci în acea perioadă iar acest lucru produce un impact economic.

De aceea are sens vaccinarea împotriva acestui tip de virus. Niciun vaccin nu este disponibil în acest moment, sunt numai două vaccinuri aflate în studii clinice și este așteptată autorizarea pentru acest an. Este foarte important de văzut ca urmare a autorizării care va fi indicația precisă. După identificarea grupelor de risc devine o provocare modul în care vom dezvolta campaniile de vaccinare împotriva virusului sincițial respirator având în vedere experiența recentă cu vaccinarea anti-COVID-19 și impactul pe care ezitarea față de vaccinarea COVID-19 pare că se translatează în România și în alte țări din Estul Europei și față de vaccinurile din lista obligatorie de vaccinuri pediatrice.”

  • Moștenirea genetică imunitară din pandemia de ciumă bubonică din anii 1300: gena ERAP2

„Efectul a fost devastator, au murit extrem de mulți oameni. Estimările spun că a murit până la jumătate din populația Europei. Una din întrebări a fost cum de a rezistat cea de-a doua jumătate. Genul acesta de studiu vine și aduce informații din zona geneticii, iar gena ERAP2 joacă un rol foarte important. Aș mai aduce un element în discuție – această analiză s-a făcut în anul 2022. A fost secvențiat materialul genetic provenit din oasele celor care au decedat în timpul pandemiei de ciumă bubonică.

Acest lucru ne vorbește din nou despre efectul catalizator pe care pandemia l-a avut pentru zona sănătății publice și pentru bolile infecțioase. Cred că încă o dată susține o idee pe care am menționat-o de foarte multe ori și anume că secvențierea genomului, ca tehnică, a ajuns la maturitate chiar înainte de începutul pandemiei. Datorăm foarte mult acestei tehnici, aceasta fiind folosită și în 2022 pentru a înțelege ce s-a întâmplat la acel moment, de ce unii oameni au murit de ciumă bubonică, de ce alții au rezistat și cum această modificare s-a transmis către supraviețuitori și se transmite și către urmașii supraviețuitorilor respectivi.”

Alte știri discutate în emisiune:

  • O nouă perspectivă asupra cazurilor extrem de rare de miocardită asociată vaccinurilor tip ARNm
  • Canada devine a patra națiune care confirmă poliovirusul tip 2 în apele uzate în 2022

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤