VIDEO. Dr. Marius Geantă, despre medicina personalizată în era medicinei genomice – intervenția din timpul evenimentului „Legi pentru viață”

Health literacy

Ruxandra Schitea
14 octombrie 2022
Citit de 147 ori.

În cadrul evenimentului cu tema „Legi pentru viață – medicina personalizată”, Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, INOMED, a discutat despre importanța medicinei personalizate în era medicinei genomice.

Dezbaterea legislativă a fost organizată de către dna. senator Nicoleta Pauliuc. Evenimentul a avut ca invitați reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Ministerului Sănătății, Parlamentului, mediului academic și ai organizațiilor neguvernamentale implicate, precum și medici de renume.

Urmăriți intervenția Dr. Marius Geantă:

„Bună ziua și mulțumesc foarte mult pentru invitație doamna senator. M-ați pus în dificultate pentru că am împlinit 10 ani de când vorbesc public în România despre acest subiect și m-am gândit de câteva zile ce anume aș putea aduce nou, poate interesant, în discuția noastră de astăzi.

V-aș propune să ne imaginăm că astăzi ne urcăm într-un avion. Prima întrebare este câți dintre noi s-ar urca în acel avion dacă probabilitatea de a ajunge la destinație ar fi de 30%. Probabil foarte puțini. Aceasta este eficacitatea terapiilor date ca prima linie în diabetul zaharat. Aceeași întrebare, crește procentul la 40%. Aceasta este eficacitatea terapiilor folosite pentru depresie. Mergem mai departe cu același exercițiu – 50% dintre bărbați, nu toți, doar cei care au hipercolesterolemie familială, fac infarct până la vârsta de 50 de ani. 30% dintre doamne până la vârsta de 60 de ani. Infarctul ar putea fi prevenit dacă în urma analizei de sânge s-ar face și o analiză genetică și s-ar confirma sau nu hipercolesterolemia familială. 10% dintre infecțiile asociate asistenței medicale, acesta este procentul probabil la nivelul Uniunii Europene, ele ar trebui să nu existe de fapt. Aici, ceea ce înseamnă asistență medicală personalizată poate face diferența.

Cum ar fi să vă întreb, dacă procentul ar fi de 98%, de a ne urca în avion și a ajunge la destinație. Probabil foarte puțini ar refuza. Aceasta este eficacitatea în viața reală a terapiilor interferon free în România. Acestea reprezintă un model de medicină de precizie care țintește virusul hepatitic C și se bazează pe înțelegerea biologică a acestuia. Sigur, toți vrem să auzim că 100% ajungem la destinație. Leg acest 100% de câteva publicații recente din domeniul oncologiei. Avem printre noi mulți oncologi astăzi cu noi care se pot exprima mult mai bine pe acest subiect, dar cu toții, comunitatea oncologică a spus <<noi nu am văzut așa ceva niciodată>>. Aceasta este de fapt medicina personalizată de cel mai înalt grad. Sigur, un astfel de rezultat presupune diagnosticare foarte precisă și alegerea foarte precisă a tratamentului.

Cum ar fi să spunem că în 85% din cazuri, avionul în care ne-am urcat, nu va ajunge niciodată la destinație în următorii 10 ani. Sunt sigur că nimeni nu s-ar urca în acest avion. Din păcate, este situația screening-ului pentru cancerul de col uterin. Urcăm cu 10%. 95% cu siguranță nu vom ajunge acolo în următorii 5 ani. Este din păcate situația în care avem doar 5% procent de vaccinare anti-HPV. Și 5% în programul de screening față de cancerul de sân. O să spuneți ce legătură au ultimele 2 exemple, prevenția și screening-ul cu medicina personalizată.

Spunea doamna consilier prezidențial că fiecare dintre noi este unic și suntem unici din punct de vedere biologici, dar suntem unici și prin interacțiunea cu mediul fizic, social, suntem unici prin atitudinile, percepțiile și comportamentele pe care fiecare dintre noi le are sau ajunge să le dezvolte. Acestea, am văzut în timpul pandemiei, influențează foarte mult din păcate rezultatele la nivel individual și la nivelul sănătății populației.

Cum ar fi să putem prezice cu exactitate ce vom face peste 2 săptămâni, nu doar eu, dar și încă 30 de vecini de-ai mei. Asta face supravegherea genomică a apelor uzate și utilizarea AI pentru a evalua în ce măsură există riscul de a izbucni o epidemie într-un anumit teritoriu. Este o modalitate folosită în sănătatea publică, dezvoltată în timpul pandemiei. La asta putem adăuga de ce trebuie să stăm izolați 5 zile, 7 zile, sunt date recente care susțin ideea de medicină de precizie, medicină personalizată, care iau în calcul 4 elemente. Nu intru în detalii, dar pe baza acestor date putem spune dacă o persoană ar trebui să fie izolată 5 zile sau 10 zile.

Cu siguranță cu toții am fost puși în situația de a alege dintre mai multe drumuri pentru a ajunge la o destinație. Să ne imaginăm că sunt 3 drumuri și vrem să ajungem la acea destinație. Avem vreo șansă să ajungem la acea destinație dacă nu pornim pe niciunul dintre acele drumuri? Ce vreau să spun prin asta? Că România este singura țară din UE care nu face parte din nicio infrastructură mare de cercetare biomedicală care este de fapt fundamentul pentru infrastructură pentru implementarea pe scară largă a medicinei personalizate. Genul acesta de date de fapt stau la baza și hrănesc ideea de medicină personalizată.

Aș avea o întrebare poate delicată. Câți dintre dvs. ați delega pe cineva să se urce într-un avion, să meargă într-un loc, să vă reprezinte acolo, să-și facă treaba din job description dar de fapt să nu facă nimic. Este cazul unui secretar de stat care a fost la ministerul sănătății în urmă cu câțiva ani și care a fost în sala în momentul în care s-a semnat declarația pentru Million European Genome Analysis, marele proiect de infrastructură care astăzi este sub umbrela mai mare Genome Europe. Ca să putem să implementăm medicina personalizată în România cred că trebuie să încetăm să mai fim discreții de serviciu în relație cu instituțiile europene. Cred că e momentul să avem mai mult curaj și să fim cu adevărat reprezentați. Vorbesc pur și simplu ca cetățean în acest moment.

În oncologie, imunoterapia și inhibitorii punctelor de control au făcut diferența inclusiv în relație cu medicina personalizată. Poate reușim să dezvoltăm niște inhibitori ai punctelor de control și pentru proiectele cheie din instituțiile publice. Cunoaștem acești inhibitori, hai să vedem cum îi activăm, cum facem să deblocăm toate aceste proiecte care urmează. Suntem în plină eră a medicinei genomice care ne aduce o fotografie în mișcare. Nu ne mai putem uita la sănătate și boală ca la un tablou fix, ci la unul care se mișcă., se mișcă se mișcă. Cum vorbeam și ieri într-un alt eveniment, modul în care creăm politicile de sănătate, modul în care privim furnizarea asistenței medicale și elementele de cercetare trebuie să urmeze aceeași dinamică. În acest moment nu ne mai putem gândi la medicina personalizată sau medicina genomică ca parte a medicinei personalizate ca fiind cercetarea.

Pentru că, de fapt, modelul este aplicabilitatea imediată acolo unde există dovezi și informarea nucleelor de cercetare pe baza a ceea ce se descoperă în viața reală. Cred că vremea cercetării de dragul cercetării a trecut. Este de fapt ceea ce spun cele 5 misiuni de cercetare ale UE. Una dintre ele se referă la cancer. Cred că aceste misiuni exprimă cel mai bine noua paradigmă – cercetarea pornind de la nevoile reale ale oamenilor și o cercetare care să implice cetățenii pe tot parcursul. Din păcate există riscul să nu prindem avionul acestor misiuni și al parteneriatelor care urmează.

Medicina personalizată este un drept al fiecăruia dintre noi, nu putem să mai gândim în paradigma veche one size fits all, încercare, eroare. Cu siguranță MP s-a practicat și până acum, numai că acum avem mult mai multe instrumente, digitale sau nu, date și capacitate de analiză pentru a face din acea imagine în mișcare pe care am descris-o mai devreme, o imagine la rezoluție 4K. Aceasta este de fapt medicina personalizată.”

Citește și: