#EHFG2022. Uniunea Europeană a Sănătății: cum ar putea fi reduse inegalitățile din sănătate în contextul permacrizei actuale
În cadrul European Health Forum Gastein (EHFG), cea mai importantă întâlnire care vizează politicile de sănătate la nivel european, au fost abordate numeroase subiecte de actualitate sub tema unificării sănătății la nivel european în contextul permacrizei actuale. Termenul „permacriză” (permacrisis în engleză) se referă la o multitudine de factori ce se suprapun sau se succed în timp și care determină o perioadă lungă, permanentă, de criză – cum ar fi pandemia, schimbările climatice sau războiul din Ucraina, precum și consecințele economice ale acestora.
Am fost prezentă în cadrul Forumului între 26-29 septembrie 2022 în calitate de Young Gasteiner (program de burse oferite tinerilor profesioniști interesați de politicile din sănătate), unde am reprezentat Centrul pentru Inovație în Medicină și vă prezint rezumatul ideilor dezbătute în Bad Hofgastein. Acesta este primul articol despre cele mai importante subiecte discutate la EHFG 2022.
Inițiativa European Health Union ca front comun al statelor membre ale Uniunii Europene (UE) în fața permacrizei traversată de întreaga lume a constituit subiectul principal de dezbatere în cadrul evenimentului. Actori importanți pentru politicile de sănătate din Europa, precum și decidenți politici din diverse state au discutat modul în care ambițioasa inițiativă s-ar putea concretiza în practică. O adevărată Uniune Europeană a Sănătății presupune eforturi solidare pentru asigurarea sănătății și a bunăstării tuturor cetățenilor europeni, fără ca nimeni să fie lăsat în urmă. Pentru realizarea acestei misiuni, cadrul juridic pentru sănătate al UE necesită o extindere prin modificarea tratatului, ținându-se totodată cont de perspectivele și capacitățile fiecărui stat membru.
Costul neadresării inechităților din sănătate
Experții europeni au agreat faptul că politicile de sănătate din cadrul inițiativei European Health Union trebuie să fie orientate către cetățeni și să respecte principiul echității. În acest sens, eforturi suplimentare sunt necesare pentru asigurarea acoperirii universale în sănătate și pentru reducerea inegalităților din sănătate, inclusiv în comunitățile marginalizate. Reducerea gradientului social privind sănătatea ar putea contribui la regândirea sectorului de la modelul de industrializare a medicinei către modelul de prevenție în sănătate.
„Costul de a nu plasa echitatea în centrul tuturor politicilor de sănătate este imoralitatea.”, a afirmat Sir Michael Gideon Marmot, profesor de epidemiologie și sănătate publică la University College London.
Discuția referitoare la inechitățile observate în sectorul sănătății a fost deseori încadrată în jurul îngrijirilor medicale oferite pacienților cu cancer, în principal deoarece pe acest subiect sunt disponibile și cele mai multe date – vezi European Cancer Inequalities Registry. Așa cum istoria recentă ne demonstrează, în lipsa accesului la inovație, nu se poate discuta despre progres în lupta cu cancerul. Însă nu este vorba doar despre inovația medicală sau tehnologică, ci și despre inovațiile sociale și organizaționale (accesul către și model de organizare a serviciilor pentru îngrijirea pacienților cu cancer). De asemenea, experții sunt de părere că menținerea inechităților din sfera oncologică ar putea afecta chiar și implementarea Planului european de combatere a cancerului. O serie de inițiative și proiecte ce își propun reducerea inechității din asistența oncologică au fost exemplificate.
Dacă modelul utilizat în vederea reducerii diferențelor în ceea ce privește prevenția și îngrijirea cancerului va fi de succes, acesta ar putea fi adaptat și altor patologii non-transmisibile precum bolile cardiovasculare. Cancerul are un impact negativ semnificativ și multilateral atât asupra pacienților și a familiilor lor, cât și asupra întregii societăți. Cu toate acestea, este necesară o reformulare pozitivă a mesajelor transmise către public și politicieni, deoarece bolnavii de cancer nu ar trebui să fie văzuți doar ca o povară pentru societate, iar supraviețuitorii trebuie să beneficieze de dreptul de a fi uitați.
Reziliența sistemelor de sănătate din Europa în fața permacrizei actuale
Reziliența sistemelor de sănătate este în continuare pusă la încercare de criza plurivalentă (pandemie, război, climă, energie și inflație) prin care trece nu doar Europa, ci întreaga lume. Reziliența devine un element primordial în acest climat conflictual pentru realizarea obiectivului Uniunii Europene a Sănătății. Specialiștii în politici de sănătate au conturat reziliența prin prisma mai multor acțiuni, printre care:
- Rețelele de spitale la nivel european pentru bolile rare, putând fi extinse și pentru patologiile oncologice (medicina personalizată ne demonstrează faptul că fiecare tip de cancer poate fi considerată o boală în sine, ce necesită diagnostic și tratament individualizat fiecărui pacient, iar astfel de rețele de spitale de referință la nivel european ar putea facilita accesul către îngrijiri de calitate nu doar pentru persoanele ce suferă de boli rare, ci și pentru pacienții oncologici);
- Achiziții comune și aplicarea reglementărilor asociate la nivelul mai multor state membre în relația cu sectorul farmaceutic și cel al tehnologiilor medicale, așa cum a fost posibil și în cazul vaccinurilor împotriva SARS-CoV-2 (beneficiul financiar);
- Forța de muncă din sănătate:
- prevenirea exodului personalului medical către vestul și nordul Europei prin posibile oportunități de dezvoltare profesională agreate între statele membre (scheme de tip Erasmus);
- standardizarea educației medicale la nivel european;
- promovarea și îngrijirea sănătății mintale în rândul forței de muncă din sectorul sănătății pentru prevenirea reorientării profesionale.
Fezabilitatea și sustenabilitatea acestor concepte vor depinde însă de gradul de colaborare intersectorială și transnațională, precum și de capacitatea statelor membre de a le susține (capacitatea tehnică și de infrastructură, resursa umană disponibilă, cât și voința politică).
European Health Data Space (EHDS)
Spațiul European de Date pentru Sănătate (EHDS) reprezintă un alt pilon major al inițiativei European Health Union, iar dacă acesta va fi utilizat la adevărata sa capacitate, ar putea aduce beneficii enorme pentru sănătatea tuturor cetățenilor europeni. EHDS ar putea contribui la dezvoltarea bazei de dovezi științifice care să sprijine evaluarea siguranței, eficacității și a valorii terapiilor transformative, mai ales în cazul bolilor rare.
Cu toate acestea, provocările implementării EHDS privesc asigurarea lanțului de control a calității datelor, reglementările legale și etice, precum și dezvoltarea infrastructurii, a gradului de încredere a publicului, dar și a nivelului de health and digital literacy. Amanda Bok, CEO al European Haemophilia Consortium, a descris EHDS într-un model similar cu principiile comportamentale ale unui stup de albine – un fel de interconectare bazată pe coordonare, colaborare și dinamism. Albinele transferă informația de la una la alta, o procesează și acționează asupra acesteia cu scopul binelui colectiv, similar cu modul de funcționare propus prin EHDS.
Transformarea sistemelor de sănătate din Europa Centrală, de Est și de Sud (CEE)
Sistemele de sănătate din zona CEE au fost încurajate să continue sau să inițieze procese transformaționale care să îmbunătățească accesul pacienților la servicii medicale de calitate, cost-eficiente și care sunt centrare pe nevoile lor, preferabil susținute de soluții digitale. Dr. Nicoleta Antone, de la Institutul Oncologic din Cluj Napoca, a descris un astfel de exemplu pozitiv, implementat în România, anume promovarea abordării multidisciplinare în tratamentul cancerului de sân. Aceasta a amintit faptul că aproximativ 18.000 de noi cazuri de cancer de sân sunt diagnosticate anual, iar abordarea multidisciplinară a acestora ar putea crește șansele de supraviețuire între 5% și 10%.
Dr. Antone a menționat barierele întâmpinate la nivel local în implementarea programului: actualizarea protocoalelor instituționale, soluții structurate pentru documentarea datelor, dificultăți de natură administrativă și legală în reunirea mai multor specialități într-un centru dedicat cancerului de sân, coordonarea și dezvoltarea unei noi platforme pentru susținerea întâlnirilor multidisciplinare. Toate acestea au necesitat un leadership eficient pentru realizarea obiectivelor.
Pe de altă parte, diferența dintre Est și Vest a fost reamintită și în legătură cu abordarea paternalistă din medicina practicată în Est, care nu implică suficient pacienții în procesul de decizie la nivel clinic și nici în consultările pentru politicile de sănătate. Lipsa de implicare a pacienților împiedică o transformare sustenabilă a sănătății din regiunea CEE deoarece sistemele de sănătate bazate pe valoare sunt structurate tocmai în funcție de nevoile beneficiarilor (pacienților).
Așadar, Uniunea Europeană a Sănătății se bazează pe principiile colaborării, a subsidiarității, a sustenabilității și a echității, putând fi construită doar prin implicarea tuturor părților interesate. De asemenea, inițiativa pledează ca politicile care afectează sănătatea și bunăstarea cetățenilor să fie create împreună cu ei și nu pentru ei.
Citește și:
- #EHFG2019. INTERVIU. Boris Azaïs, director Public Policy Europe & Canada MSD, despre inițiativa „Nobody left outside”: Accesul comunităților marginalizate la servicii medicale
- #EHFG2019. INTERVIU. Prof. Dr. Cristiana Oprea, despre provocările în managementul infecției HIV la nivel european și ghidul EACS Standards of Care
- De la Plan la Acțiune și Misiune: “Este timpul pentru următorul nivel de implicare în Misiunea pentru Cancer – implicarea cetățenilor”