Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre consecințele dezinformării în sănătate

  • Podcast



În cadrul ediției de pe 31 ianuarie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • Noi date despre cum dezinformarea contribuie la creșterea mortalității

„Noi am avut o propagandă anti-vaccinare și pro-vaccinare în același timp. Cei care am urmat cursuri despre comunicare știm foarte bine care sunt limitele propagandei și că aceasta nu trebuie să fie crezută de cei care o pun în practică. Din păcate asta s-a întâmplat cu propaganda pro-vaccin. Exemplele propagandei nu pot continua pe termen lung. În momentul în care mesajele inițiale ale campaniei de vaccinare din România s-au lovit de realitatea efectelor trombotice ale vaccinului produs de AstraZeneca, continuând cu propaganda nu s-a făcut altceva decât să se decredibilizeze cu fiecare mesaj adus în spațiul public.

abonare

Decredibilizarea nu înseamnă numai că un anumit medic sau expert începe să aibă o credibilitate mai mică în ochii unei anumite categorii de public care îl urmărea. Efectul a fost că genul acesta de abordare propagandistică a fost pusă în față cu realitatea din teren – persoane care s-au vaccinat și s-au infectat. Noi știam că lucrul acesta s-ar putea întâmpla, conform studiilor, însă genul acesta de situație reală cuplată cu mesajele propagandistice, nu a făcut decât să potențeze efectele anti-vacciniste. Dacă cineva are răbdare acum să-i asculte pe cei care au fost în tabăra evitanților sau a anti-vacciniștilor, veți vedea că folosesc foarte mult din retorica și argumentația pe care ceilalți au pus-o la dispoziție, ambalând-o într-o formă de dezinformare, exagerare, fake-news.

Este cutremurător să cuantifici în vieți pierdute efectul dezinformării. Înainte de a ne gândi cum mergem mai departe pe alte tipuri de campanii de vaccinare sau de prevenție, eu cred că ar trebui să ne aplecăm asupra a ceea ce am făcut în 2021 și să refacem inclusiv gândirea unei campanii, tipurile de mesaje, modurile în care discutăm cu oamenii. Trebuie reclădită încrederea nu în vaccinare, ci în știință, în medicină și în medici ca oameni de știință. Aceste lucruri devin mult mai importante pe măsură ce ne îndepărtăm de faza acută a pandemiei. Dacă lucrurile vor rămâne așa, această încredere scăzută a oamenilor în tot ce înseamnă știință, tehnologie, inovație, medicină, medici ca oameni de știință, noi ca societate vom avea costuri uriașe în anii care urmează pentru că oamenii vor fi reticenți.”

  • ADN nanobait: o nouă tehnologie care permite detecția în mai puțin de o oră a multiple tipuri de virusuri respiratorii

„Dacă fiecare dintre noi și, cu atât mai mult, oamenii implicați în cercetarea biomedicală nu ar gândi puțin în afara standardelor curente, dacă nu ar încerca să inoveze pentru a rezolva anumite probleme concrete, nu am vedea progresul pe care l-am văzut în ultimii trei ani din punct de vedere al soluțiilor pentru bolile infecțioase și, în general, nu am vedea progres. Inovațiile și cercetarea trebuie să plece de la identificarea unei probleme.

Problemele în sezoanele reci erau reprezentate de capacitatea de a diagnostica rapid o eventuală infecție respiratorie și capacitatea de a discerne, de a face diferența între un tip de virus și altul. Sunt deja disponibile pe piață teste care pot în același timp să dea un răspuns referitor la infectarea cu virusul gripal sau virusul SARS-CoV-2, de asemenea sunt în lucru teste simple care includ și virusul sincițial respirator și așa mai departe. Pe componenta de testare am văzut până să înceapă pandemia foarte puține evoluții. La începutul pandemiei a fost o reală provocare dezvoltarea unor teste diagnostice pentru SARS-CoV-2, nu mai vorbim despre cât de complicată a fost dezvoltarea testelor rapide pentru acest virus. A fost un semn clar că e nevoie de abordări diferite și inovatoare.

Acest test care se bazează pe tehnologia ADN nanobait face parte din noile abordări în privința confirmării diagnosticului de infecție virală și se referă la proprietățile pe care le au acizii nucleici, în acest caz ADN. Fiecare dintre catenele ADN-ului poate să reprezinte un substrat care să recunoască fragmente virale ARN. Este un mecanism inspirat conceptual din evidențierea diferențelor dintre ADN și ARN, structură dublu-catenară respectiv monocatenară și capacitatea acestora de a interacționa unele cu altele. În același timp, este o metodă extrem de inteligentă, iar utilizând genul acesta de abordări, posibilitatea de a pune în evidență diverse tipuri virale în același timp este foarte mare.”

  • Extinderea monitorizării evoluției SARS-CoV-2 prin testarea apelor uzate în SUA

„Programul din SUA s-a bazat pe fondurile obținute în contextul pandemiei, iar ceea ce se încearcă acum este extinderea acestui program în așa fel încât să fie reprezentativ pentru întreg teritoriul Statelor Unite. SUA au fost criticată pe bună dreptate că, în comparație cu Marea Britanie, au fost mult în urmă, cel puțin în anul 2021 în privința secvențierii genomice a virusului din apele uzate, dar iată că au înțeles cât de important este și ce trebuie făcut.

Au o rețea de laboratoare, au infrastructura de care au nevoie, inclusiv noi avem infrastructura necesară, iar ceea ce trebuie să facă este un design al acestui sistem de luare a deciziilor pentru sănătatea publică, utilizând informații obținute prin monitorizarea apelor uzate, secvențierea diverșilor patogeni. În urmă cu exact 2 ani de zile am propus și noi un sistem asemănător pentru România, care nu a interesat pe nimeni. Dacă există oameni interesați de conținutul documentului, acesta poate fi accesat pe site-ul Centrul pentru Inovație în Medicină.”

Alte știri discutate în emisiune:

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: