Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre protecția imună dobândită în urma infecției cu SARS-CoV-2

  • Podcast



În cadrul ediției de pe 21 februarie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical precum și topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • Protecția imună dobândită prin infecția COVID-19, similară cu cea determinată de două doze de vaccin ARNm, însă riscurile depășesc beneficiile

„Totul pleacă de fapt de la ceea ce noi am mai discutat și anume – vorbim despre un virus nou și nu cunoaștem tot ceea ce înseamnă interacțiunea acestui virus cu oamenii, plus că nu cunoaștem predispoziția individuală care contează foarte mult în momentul în care o persoană se infectează cu un virus. De aceea, nu poate fi anticipat ce se întâmplă după ce o persoană se infectează, de unde și ideea că infectarea în masă, despre care s-a discutat din primele zile ale pandemiei, reprezintă un mare risc tocmai din cauza acestor necunoscute.

abonare

Analiza despre care vorbim se bazează pe date retrospective. Într-un fel sau altul, în cei trei ani de pandemie au existat oameni care s-au vaccinat și oameni care nu s-au vaccinat. Această meta-analiză se uită la 65 de studii din 19 țări, studii retrospective care au luat în calcul persoane care nu s-au vaccinat, s-au infectat, au obținut o protecție imună ca urmare a trecerii prin infecție și persoane care s-au vaccinat cu două doze de vaccin ARNm și au dezvoltat o protecție imunitară ca urmare a vaccinării. Sigur, din punctul de vedere al protecției imune, asta spune și știrea, lucrurile sunt similare. Ceea ce nu știm este în ce măsură în momentul în care o persoană nu este vaccinată și se expune infectării cu SARS-CoV-2, dacă nu cumva ajunge să dezvolte o simptomatologie care să necesite spitalizare. De aceea apare această concluzie că riscurile, posibilitatea ca după infectare să urmeze un episod de boală acută sau cronică, să depășească beneficiul – care înseamnă că în urma trecerii prin boală se obține un anumit tip de imunitate destul de complex.

În momentul în care ai la dispoziție și vaccinul, poate că abordarea corectă din punct de vedere al sănătății publice este vaccinarea. Am văzut date conform cărora vaccinarea + trecerea prin boală oferă o protecție care poate dura mai mult de 8 luni de zile. Sunt studii care arată până la 10 luni. Acest lucru susține ideea de sezonalitate, inclusiv a valurilor de COVID-19.”

  • La un an de la infecția COVID-19, peste 50% dintre pacienți prezintă afectare persistentă de organ

„O altă știre care apare pe Raportuldegardă.ro spune că la un an după infecția cu COVID-19, peste 50% din pacienți prezintă o afectare persistentă de organ. Este ceea ce noi am mai discutat – sindromul Long Covid-19 care la rândul său e împărțit în mai multe tipuri: afectări cardiovasculare, neurologice, pulmonare. Este genul de informație care trebuie să ne pună pe gânduri. Ea vine tot dintr-o analiză retrospectivă. Nu era etic să se facă un studiu prospectiv, să supună oamenii la infecții cu scopul de a vedea exact ce complicații fac.

Suntem în situația în care putem să ne uităm în urmă și să analizăm datele din viața reală cu scopul de a trage cele mai bune concluzii și de a calibra și mai bine ceea ce eu cred că va exista în perioada următoare, și anume o integrare a vaccinării anti-COVID-19 în strategiile anuale de vaccinare.”

  • Vaccinarea scade riscul de a dezvolta diabet în urma infecției COVID-19, chiar și în contextul circulației variantelor mai puțin virulente

„Într-adevăr, vaccinarea scade riscul de a dezvolta diabet în urma infecției cu COVID-19. Cu alte cuvinte, dacă o persoană se vaccinează și apoi se infectează, riscul de a face diabet scade comparativ cu situația pe care o știm încă de la începutul pandemiei, și anume că persoanele care se infectau cu SARS-CoV-2, o parte semnificativă a lor dezvoltau diabet zaharat. Asta este și o complicație pe termen lung.

Și această cercetare are aceeași metodologie cu precedentele două despre care am vorbit. Suntem într-un moment departe de începutul pandemiei și putem să ne uităm în urmă și să înțelegem mai bine toate aceste interacțiuni între virus și fiecare dintre noi, între vaccinare, fiecare dintre noi și infectare din mai multe perspective. Aceasta este o veste importantă, pentru că la începutul pandemiei, acesta era un risc major și de fapt, dacă mergem puțin mai departe, ne amintim că atunci când a început campania de vaccinare existau semne de întrebare și chiar contra-indicații considerate de unii medici, care de fapt le spuneau pacienților cu diabet de tip 2 că nu ar trebui să se vaccineze.

Dimpotrivă, ar trebui să se vaccineze. Aceasta este cumva curba cunoașterii, discutăm la 3 ani de la începutul pandemiei despre cu totul alte tipuri de analize care acum pot să fie făcute, atunci efectiv nu aveau cum să fie făcute. Din păcate, nu aveam nici alte metodologii pentru a putea să ajungem la astfel de concluzii.

Ceea ce constatăm acum, în urma acestor meta-analize sau studii, confirmă în foarte mare măsură ceea ce în primele săptămâni alte pandemiei erau mai degrabă ipoteze survenite din zona teoretică de înțelegere a biologiei umane și ulterior a început să capete consistență prin studii mai mici. Cred că este un mesaj important acesta că urmărind știința de la începutul pandemiei, suntem acum în punctul în care ne putem da seama cât de mult am greșit (și nu am greșit foarte mult) și cât de important este de fapt ca tot acest proces de cunoaștere să continue.”

Alte știri discutate în emisiune:

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: