Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre eliminarea hepatitei C în UK – 200 de copii deja vindecați

Podcast

Ruxandra Schitea
07 aprilie 2023
Citit de 169 ori.

În cadrul ediției de pe 4 aprilie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical precum și topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Regatul Unit, mai aproape de eliminarea hepatitei C – 200 de copii declarați deja vindecați

„Eliminarea hepatitei C care a devenit un obiectiv la nivel mondial, în urmă cu 6 ani, pe măsură ce s-a constatat că antiviralele de nouă generație, inclusiv în viața reală la fel ca în studiile clinice, au eficacitate foarte mare (98-99%). Practic, sunt foarte puțini pacienți care nu se vindecă după prima cură. Între timp s-au dezvoltat și alte antivirale care ne pot face să ne gândim că vindecarea hepatitei C poate tinde către 100%. Vorbim despre o boală pentru care încă nu avem un vaccin, așadar identificarea cât mai precoce a celor infectați și accesul la tratamente de acest fel sunt esențiale. Ne amintim că în anul 2014 a fost o adevărată revoluție prin aprobarea acestor noi tipuri de terapii. A fost acordat ulterior și Premiul Nobel pentru cercetările în acest domeniu, deci există o aliniere foarte bună din punct de vedere științific în spatele acestui obiectiv.

Nu este o utopie ideea de a elimina hepatita, cu câteva condiții. Cea mai importantă este identificarea la timp a celor care trebuie să beneficieze de aceste terapii. Cele mai multe țări, inclusiv România au anunțat obiectivul de a elimina hepatita C până la orizontul anului 2035. A venit pandemia, am uitat cumva de aceste obiective, dar rămâne tema de fond. Pandemia a ridicat cumva aceleași semne de întrebare pe care le aveam și înainte, legate de capacitatea sistemelor de sănătate de a-i diagnostica pe cei care au fost infectați cu virusul hepatitic C. Nu este un lucru simplu, presupune programe de screening extinse și programe de screening ale grupurilor de risc, presupune o abordare la nivel de societate și de populație. Ne adresăm unor oameni care nu sunt bolnavi sau care poate nu au simptome. Cei mai mulți dintre cei infectați cu virusul hepatitic C dezvoltă simptome uneori după 10 sau 20 de ani de zile.

De asemenea, trebuie și abordări inteligente în privința screeningului. Aici face diferența programul din Marea Britanie. Indicațiile pediatrice pentru aceste terapii au venit după ce indicațiile au fost formulate pentru adulți. Suntem în această situație, ceea ce face diferența în Marea Britanie este tocmai capacitatea sistemului de sănătate de a utiliza toate aceste metode pentru a evidenția copiii în acest caz care au fost infectați cu virusul hepatitic C.”

Numărul de gene de rezistență la antibiotice din microbiomul intestinal este puternic influențat de trendurile naționale de consum

„În fiecare țară antibioticele se consumă în diverse feluri. Am văzut date inclusiv săptămâna trecută care arătau cât de multe antibiotice consumă românii comparativ cu alte țări. E clar că nu putem consuma de trei ori mai multe antibiotice per capita comparativ cu țările nordice, de exemplu. Starea de sănătate a românilor este mult mai deficitară decât starea de sănătate a celor din Nordul Europei, asta spun toate statisticile. O parte din această diferență poate veni de aici – nevoia mai mare de a utiliza antibiotice într-o populație aflată la risc de boli cronice. Pe de altă parte, avem o proporție mare de consum de antibiotice, fără prescripție medicală. Mai este palierul modului în care antibioticele sunt prescrise. Am vorbit de multe ori despre utilizarea antibiogramei, extrem de rar se face acest lucru. Prescrierea se face de multe ori pe baze statistice și istorice iar asta influențează ă la finalul și rezistența la antibiotice.

Aceasta este a doua componentă a știrii. Începem să înțelegem din ce în ce mai bine în zona cercetării medicale ce se întâmplă de fapt. Atunci când o persoană ia un antibiotic acesta ajunge în intestin, bacteriile din intestin sunt primele care intră în contact cu antibioticului. Conform studiului, din această intersecție poate să rezulte rezistența antimicrobiană obiectivată prin aceste gene de rezistență, în medie 16 gene/probă, în cele 3000 de probe din acest studiu. Genele acestea de rezistență sunt un indicator din ceea ce ar trebui să însemne înțelegerea modernă și a utilizării antibioticelor și a cercetărilor care să ne ajute la o utilizare mai bună a antibioticelor. Studiul vorbește despre diferențele dintre Norvegia și Spania, un număr de 5 ori mai mare de gene de rezistență între cele două țări. De aici ideea de a corela cu consumul.”

Peste 50% din cazurile de cefalee și migrenă sunt asociate cu modificările ritmului circadian, episoadele acutizându-se în perioadele schimbării orei vară-iarnă

„Despre cefalee se vorbește de foarte mult timp, iar lucrurile încep să fie din ce în ce mai bine înțelese. Această meta-analiză dar și cele peste 1500 de studii care stau la baza ei au adus câteva informații extrem de relevante din punct de vedere al implicației unor anumite gene în apariția episoadelor de cefalee. Este o știre care arată de exemplu că genele implicate în reglarea ritmului circadian sunt de două ori mai active la femei. Noi știm că incidența migrenei este mai mare la femei, aceasta ar putea să explice implicarea modificărilor ritmului circadian în apariția acestor simptome.

1 din 5 femei este afectată de migrenă și 1 din 15 bărbați. La fel, studiul arată că migrenele apar mai degrabă primăvara și toamna și de asemenea, anumite gene care reglează ritmul somn-veghe sunt influențate în momentul în care vorbim despre apariția unor cazuri de cefalee. Pe de-o parte avem o știință foarte avansată care se uită la gene, la expresia genelor din multiple perspective, iar pe altă parte avem un lucru pe care-l percepem ca pe un dat – ritmul circadian, ritmul somn-veghe. Acesta are setările lui ancestrale și modificările acestui ritm circadian de fapt influențează extrem de puternic starea de sănătate. Rolul menținerii unui ritm circadian cât mai aproape de fiziologia lui, de felul în care îl știm, are beneficii pentru starea de sănătate pe care în acest moment noi le subestimăm.”

Alte știri discutate în emisiune:

Obținerea de vaccinuri antigripale cu eficacitate crescută prin testare mutațiilor hemaglutininei
STUDIU. DeepGlioma, algoritmul AI care detectează mutațiile genetice la pacienții cu gliom în mai puțin de 90 secunde

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: