Esențial în sănătate publică. Regatul Unit, mai aproape de eliminarea hepatitei C – 200 de copii declarați deja vindecați

  • Esențial COVID-19



Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.

Accesează Esențial în sănătate publică de săptămâna aceasta.

abonare

Săptămâna 27 martie – 2 aprilie 2023

  • Regatul Unit, mai aproape de eliminarea hepatitei C – 200 de copii declarați deja vindecați

După lansarea unui program dedicat depistării și tratării tuturor cazurilor de hepatită C, Regatul Unit ar putea deveni prima țară care atinge și obiectivul eliminării bolii până în 2025, conform estimărilor NHS.

Decesele din cauza infecției cu virusul hepatitic C au fost reduse cu 35% de când NHS England a semnat un acord de un miliard de lire sterline pentru achiziționarea de medicamente antivirale pentru adulții infectați. Programul a fost extins și pentru pacienții pediatrici. Deja peste 200 de copii au fost vindecați de hepatita C. Astfel de rezultate plasează Regatul Unit pe primul loc în lupta pentru combaterea hepatitei C, îndeplinind obiectivele OMS de eliminare a bolii cu 5 ani mai devreme.

Copii sunt infectați de obicei de la mamă în timpul nașterii sau în contextul unor intervenții medicale. În trecut, boala era tratată pe măsură ce creșteau, însă având în vedere noile strategii de screening și tratamentele moderne, autoritățile din UK urmăresc depistarea cazurilor cât mai devreme. De la lansarea programului pentru extinderea accesului la tratament, există o echipă în cadrul NHS dedicată detectării cazurilor pediatrice, care colaborează cu medicii de familie, organizațiile locale și cele neguvernamentale.

Infecția cu hepatita C nu prezintă semne și simptome sugestive până când ficatul nu a fost afectat sever, ceea ce înseamnă că trec mulți ani până la depistare și tratament. Anul trecut, NHS England a lansat și un program inovator de screening, care folosește inteligența artificială pentru „scanarea” dosarelor electronice ale cetățenilor pentru factori de risc și detectarea cazurilor.

  • Numărul de gene de rezistență la antibiotice din microbiomul intestinal este puternic influențat de trendurile naționale de consum

Folosirea antibioticelor în afara indicațiilor medicale determină efecte negative asupra microbiomului, crescând numărul de gene de rezistență la aceste tratamente. Aceste gene se răspândesc foarte ușor în populație, independent de stilul de viață al oamenilor. Datele provin dintr-un nou studiu realizat de Earlham Institute din Norwich.

Chiar și o persoană sănătoasă, care nu a luat antibiotice prea des, este expusă la microorganisme de la oamenii sau animalele cu care interacționează, ceea ce facilitează modificarea compoziției microbiotei.

Au fost analizate 3000 de probe de microbiom intestinal, prelevate de la persoane sănătoase din 14 țări. Probele au fost comparate cu datele din Comprehensive Antibiotic Resistance Database, o resursă publică de date cu privire la genele de rezistență antimicrobiană. S-au detectat în medie 16 gene de rezistență, per probă. Numărul a variat și în funcție de țară: s-a observat o diferență de 5 ori mai mare între Norvegia (unde au fost găsite cele mai puține gene) și Spania (cu cele mai multe).

Acest fenomen de transfer al genelor în populație (transfer orizontal) și între specii are un rol esențial în dezvoltarea rezistenței la antibiotice. Înțelegerea particularităților fiecărei țări ar putea aduce informații importante pentru strategiile de sănătate publică.

  • Obținerea de vaccinuri antigripale cu eficacitate crescută prin testare mutațiilor hemaglutininei

Hemaglutinina, proteina folosită de virusurile gripale pentru a pătrunde în celulele umane trebuie să fie relativ stabilă și rezistentă la mediul acid într-un vaccin eficace contra H3N2. Anumite mutații care implică această proteină permit virusului să crească mai bine în culturi și îi afectează stabilitatea. Un studiu realizat de St. Jude Children’s Research Hospital arată importanța testării mutațiilor hemaglutininei atât pentru optimizarea vaccinurilor antigripale, cât și pentru detectarea precoce a virusurilor cu potențial de a declanșa o epidemie.

H3N2 este un subtip al virusului gripal A care determină gripa sezonieră. Vaccinurile antigripale clasice sunt obținute prin creșterea virusului în culturi de ouă de găină embrionate, însă în acest proces, virusul poate dobândi mutații. Una dintre acestea, care conduce la modificarea hemaglutininei, scade capacitatea vaccinului de a determina un răspuns imun în organism. De asemenea, au fost identificate și alte mutații cu efect opus, care cresc stabilitatea particulelor virale și implicit eficacitatea vaccinului.

În prezent, atunci când se evaluează tulpinile virale pentru a fi incluse în vaccinurile anuale antigripale, nu se ia în considerare și stabilitatea proteinelor. Noul studiu arată importanța testării tulpinilor virale pentru hemaglutinină pentru a verifica similitudinea antigenică dintre vaccinuri și tulpinile circulante. Astfel, pot fi incluse în vaccinul final doar acele proteine care oferă avantaje, evitând proteinele instabile.

Mai mult decât atât, această testare ar putea avea implicații și pentru anticiparea potențialului anumitor variante virale de a determina focare, ce pot duce la epidemii sau pandemii. Virusurile care au varianta de proteine instabile au o rată de transmitere aeriană mai mare.

  • Expunerea la SARS-CoV-2 în timpul sarcinii poate crește riscul de obezitate

Copii femeilor care au avut COVID-19 în timpul sarcinii au o greutate mai mică la naștere, însă înregistrează o creștere postnatală ponderală mult mai accentuată, conform unor noi date publicate de Massachusetts General Hospital.

Analiza a inclus femei care au născut înainte de iunie 2021, astfel încât toți copiii au fost urmăriți cel puțin 12 luni. În total au participat 149 de copii expuși la infecție și 127 fără contact documentat cu SARS-CoV-2.

Expunerea in utero la SARS-CoV-2 afectează profilul de creștere al copiilor și le-ar putea crește riscul de boli cardiovasculare și diabet. Autorii studiului au explicat că modelul exagerat de creștere în rândul sugarilor cu expunere la COVID-19 ar putea fi un răspuns de recuperare a unui deficit de creștere prenatală, iar potențialul unui risc crescut de boală cardiometabolică susține necesitatea unei monitorizări pe termen lung.

  • Stimularea autofagiei ar putea fi o soluție pentru tratamentul tuberculozei, care ar reduce nevoia de antibiotice

Un studiu Realizat de Francis Crick Institute aduce argumente asupra importanței rolului autofagiei în combaterea infecțiilor intracelulare precum tuberculoza. Dacă acest proces natural ar putea fi folosit în strategiile de a dezvolta noi medicamente, ar putea reprezenta o alternativă la utilizarea antibioticelor, mai ales în cazurile de infecții cu bacterii deja rezistente. Studiul a fost publicat în Nature Microbiology, cu ocazia Zilei Mondiale dedicate Tuberculozei

Au fost studiate genele care conferă capacitate bacteriilor să evite autofagia, un mecanism prin care celulele se autodistrug atunci când sunt infectate sau afectate prin alte mecanisme. Au fost obținute în laborator macrofage, un tip de celule imune, din celule stem pluripotente (care au capacitatea de a deveni orice tip de celulă din organism). Ulterior au fost utilizate instrumente de editare genomică pentru a influența capacitatea macrofagelor de a realiza autofagia.

Atunci când genele cheie implicate în autofagie au fost eliminate și celulele au fost infectate cu Mycobacterium tuberculosis, s-a declanșat boala, cu creșterea replicării virale.

Dacă ar putea fi amplificat rolul autofagiei în controlul infecțiilor intracelulare precum tuberculoza, s-ar deschide noi posibilități pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene. La fel cum în cazul cancerului, imunoterapiile s-au dovedit un pilon terapeutic major, și în cazul infecțiilor bacteriene, utilizarea unei abordări care stimulează apărarea imună a gazdei ar putea reprezenta o soluție.

Echipa de la Francis Crick va continua cercetările, realizând un screening pentru compuși care ar putea stimula autofagia, într-un mod controlat și țintit.

Esențial Covid-19 și alte amenințări de sănătate publică