Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre schimbarea percepției publice asupra obezității, în urma pandemiei COVID-19

  • Podcast
Ruxandra Schitea
02 aprilie 2023
Citit de 130 ori.

În cadrul ediției de pe 28 martie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical precum și topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

„În medicină, atunci când ajungem la limita cunoașterii, în mod tradițional folosim termeni precum: de cauză necunoscută, paradox, idiopatic. Asta ne arată că intrăm pe un tărâm unde nu avem încă suficient de multe informații. În cazul paradoxului obezității, ceea ce se întâmplă pare contraintuitiv, complet diferit față de ceea ce ne-am așteptat – o supraviețuire mai bună a pacienților cu insuficiență cardiacă dar care au și un IMC mai mare. Remarcați că nu am spus că au un grad de obezitate mai mare, ci indicele de masă corporală.

abonare

Ceea ce chestionează acest studiu este relevanța IMC care se măsoară împărțind greutatea noastră la pătratul înălțimii. Aceasta este măsurarea standard pentru a defini obezitatea, iar în funcție de valoarea acestui indice, cu toți ne putem încadra de la subponderali, normoponderali și supraponderali cu diverse grade de obezitate. Cercetarea publicată în European Heart Journal spune că atunci când ne uităm la obezitate, subiectul nu este atât de simplu cum pare, nu poate fi redus la trei litere – IMC. Genul acesta de studiu este relevant și sper să fie luat în calcul inclusiv de cei care vorbesc din ce în ce mai mult despre obezitate ca o boală. Cred că în acest moment putem vorbi despre obezitate ca un sindrom, să-i recunoaștem o componentă medicală, dar cred că suntem încă departe de a putea defini obezitatea ca o boală.

Sigur, există un trend inclusiv în social media și în lumea medicală care are în spate dezvoltarea unor medicamente care promit rezultate spectaculoase în privința scăderii în greutate. De aproximativ 2 ani de zile se întâmplă acest lucru. Ceea ce vreau să spun este că trebuie să privim cu foarte multă atenție, să folosim acest moment ca pe o oportunitate – concentrarea atenției asupra obezității – pentru a înțelege într-adevăr acest sindrom dar și corelațiile dintre obezitate dincolo de factorii medicali. Ne referim la partea comportamentală, la componenta socio-economică, ne putem referi și la factorii de proximitate – în mod evident, o persoană care trăiește, de exemplu, într-un oraș în care trebuie să se deplaseze numai cu mașina fiindcă altfel nu poate ajunge dintr-un loc în altul, o persoană care nu are acces la piețe cu legume și fructe ci mai degrabă la fast-food și mâncare procesată, trăiește într-un mediu care predispune la apariția obezității. Suntem în punctul în care ne putem uita cu foarte mare atenție la acest subiect și cred că este și momentul în care una dintre dogmele din medicină, paradoxul obezității, utilizarea IMC ca atribut unic pentru a defini obezitatea, este contrazisă de realitate și de aceste studii.”

„În România, nașterile prin cezariană, proporțional cu alte țări, sunt mai numeroase. Aș pune această știre în linie cu precedentele, deoarece și aici vorbim despre o dogmă care spunea că ar trebui să fie preferată nașterea naturală din acest motiv sau unele dintre motive ar fi acesta că prin nașterea naturală s-ar face acest transfer de bacterii de la mamă la făt, care altfel, în cazul nașterii prin cezariană nu s-ar întâmpla. Studiul arată că alăptarea la sân este cea care poate să compenseze faptul că bacteriile, ca urmare a nașterii prin cezariană, nu ajung să populeze tractul digestiv al nou-născutului imediat după naștere, dar prin alăptare acest lucru se întâmplă în săptămânile de după naștere. Este tot o dogmă, un lucru pe care îl considerăm decis, odată pentru totdeauna.

Și aici vorbim despre domenii emergente – studiul microbiomului. Faptul că există un interes față de a înțelege modul de interacțiune al microbiomului în raport cu sănătatea fiecăruia dintre noi, ce se întâmplă cu microbiomul în cazul nou-născutului, […] ne-a făcut să înțelegem mult mai bine modul în care bacteriile mamei ajung să fie transferate și fătului. Cred că este o informație extrem de relevantă, care nu trebuie să fie înțeleasă ca o încurajare a nașterii prin cezariană, ci trebuie privită ca o realitate obiectivă, un fenomen care a putut să fie pus în evidență. De ce acum? Deoarece știința și cercetarea au ajuns în acest punct în care genul acesta de analize asupra microbiomului, atât la mamă cât și la făt, pot să fie făcute și se pot face comparații și trage concluzii.”

  • Pandemia COVID-19 a schimbat percepția publică asupra obezității

„Să ne amintim la începutul pandemiei, vara anului 2020, când guvernul Britanic a pus în aplicare un plan de combatere a obezității. Atunci am fost cumva surprinși deoarece toată lumea era concentrată în mod evident pe dezvoltarea de vaccinuri, identificarea de tratamente împotriva SARS-CoV-2. Ce ne spuneau datele la acel moment era că persoanele cu obezitate sunt dispuse să facă forme grave de COVID-19 și să ajungă la ATI sau chiar să piardă lupta cu viața. O măsură imediată pe care guvernul Britanic a identificat-o a fost tocmai aceasta, încercarea de a combate obezitatea. Mie mi s-a părut o intervenție de sănătate publică nu numai extrem de rapidă ci și extrem de inteligentă. Sper că s-a păstrat această tendință, nu am informații la zi.

Era prea devreme pentru ca la nivelul fiecărui cetățean să putem cuantifica sau să devenim îngrijorați de fenomenul obezității. Preocuparea a devenit accentuată după primul an de pandemie când cu toții am experimentat limitările, restricțiile deplasărilor, activităților fizice și foarte mulți am experimentat creșterea în greutate de la 1-2kg la chiar mai mult de atât. Acest lucru se translatează […] și în modul în care cetățenii americani se raportează la obezitate. Fenomenul obezității morbide, acea formă de obezitate care se însoțește de tulburări cardiovasculare și de alte probleme de sănătate, este extrem de prevalentă în SUA. Acolo dacă o cuantifici prin IMC sau prin raportul talie-înălțime, n-ai cum să greșești pentru formele extreme de obezitate. Conștientizarea acestui fenomen probabil era mai redusă înainte de pandemie.”

Alte știri discutate în emisiune:

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤