Esențial în sănătate publică. Prezența anumitor gene de pe cromozomul X explică de ce infecțiile virale sunt mai puțin severe la femei
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 20-26 martie 2023
Persoanele vaccinate anti-COVID-19 după ce au trecut prin infecție obțin un răspuns imun mai scăzut față de cei vaccinați dar fără infecție în antecedente
Calitatea răspunsului imun în urma vaccinării cu două doze din vaccinul ARNm Pfizer-BioNTech a fost mai redusă la persoanele care trecuseră înainte prin infecția cu SARS-CoV-2, comparativ cu cei care nu au fost infectați anterior de administrarea vaccinului. Datele provin dintr-un nou studiu realizat de NIH, publicat în Immunity.
Au fost studiate răspunsurile imune determinate de limfocitele T CD4+ și CD8+ în probe de sânge de la trei grupuri de voluntari.
- Un grup a inclus persoane care nu au fost niciodată infectate cu SARS-CoV-2 și au primit două doze de vaccin antiCOVID-19 Pfizer-BioNTech.
- Al doilea grup a fost compus din persoane infectate cu SARS-CoV-2, care au primit ulterior două doze de vaccin.
- Al treilea grup a inclus persoane nevaccinate care au trecut prin infecție.
Rezultatele au arătat că vaccinarea persoanelor care nu au fost niciodată infectate cu SARS-CoV-2 a indus răspunsuri imune puternice mediate de limfocitele T CD4+ și CD8+ la proteina spike a virusului. Cu toate acestea, persoanele care au fost infectate cu SARS-CoV-2 înainte de vaccinare au produs mai puține celule T CD8+ specifice, cu o funcționalitate redusă, comparativ cu persoanele vaccinate care nu au fost niciodată infectate. De asemenea, nivelurile de limfocite T CD8+ specifice proteinei spike au fost mai reduse la persoanele nevaccinate cu COVID-19 decât la persoanele vaccinate care nu au fost niciodată infectate.
Rezultatele arată că infecția cu SARS-CoV-2 modifică răspunsul imun mediat de limfocitele T CD8+, un efect similar cu cel observat în alte studii care au evaluat efectul pe termen lung al infecțiilor virale de tipul hepatitei C și HIV asupra sistemului imun.
Prevenția infecțiilor virale transmise în cursul sarcinii de la mamă la făt printr-o nouă generație de vaccinuri de tip ARN
Tehnologiile bazate pe acizi nucleici (ARN, ADN) au demonstrat valoarea în obținerea de vaccinuri inovatoare în contextul pandemiei COVID-19, cu o eficacitatea superioară celor clasice. O nouă direcție explorată în studii este legată de aplicațiile vaccinurilor ARN în medicina neonatală. Prevenția transmiterii infecției de la mamă la copil este un obiectiv major în dezvoltarea de vaccinuri.
Un studiu preclinic publicat în Molecular Therapy aduce în prim-plan platforma repRNA (self-amplifying replicon RNA) pentru prevenția transmiterii infecțiilor in utero. Vaccinarea contra HIV-1 și Zika în timpul sarcinii a determinat obținerea de anticorpi care sunt transferați la făt, înainte de naștere.
Platformele ARN s-au dovedit metoda ideală pentru dezvoltarea rapidă și eficientă de vaccinuri, necesitând doar cunoașterea secvenței genetice a antigenului de interes. Vaccinurile repRNA au fost descrise încă din anii ’90 și spre deosebire de vaccinurile ARNm, ele codifică nu doar antigenul, ci și genele necesare pentru replicarea ARN-ului. Vaccinul RepRNA codifică o enzimă necesară replicării care poate amplifica expresia unei gene de interes de 10 până la 100 de ori, ceea ce aduce avantaje atât în materie de fabricare, cât și în ceea ce privește răspunsul imun obținut.
În noul studiu s-a evaluat imunogenicitatea vaccinului bazat pe replicon ARN, administrat cu ajutorul particulelor nanolipidice LION. Platforma RepRNA/LION a indus un răspuns imun umoral puternic la animalele gestante adulte, cu transferul de anticorpi specifici la făt. Imunizarea cu vaccinul RepRNA în doză mare a fost bine tolerată de animalele de laborator, iar cantitatea de anticorpi circulantă s-a corelat cu valoarea obținută de făt. Rezultatele susțin continuarea cercetărilor clinice pentru validarea utilizării platformei RepRNA/LION în imunizarea femeilor gravide și prevenția transmiterii infecțiilor virale la copii.
SARS-CoV-2 determină modificări epigenetice care explică atât simptomele acute, cât și formele de long COVID-19
Materialul genetic uman este compactat în celule într-o structură numită cromatină, un complex care conține ADN și proteine. Se știe deja faptul că anumite virusuri pot modifica structura cromatinei pentru a se putea replica. Într-un nou studiu, publicat în Nature Microbiology, s-a realizat o caracterizare amplă a modificărilor cromatinei care apar în urma infecției cu SARS-CoV-2. Modificările identificate sunt specifice SARS-CoV-2 și nu au mai fost identificate la alte coronavirusuri, ceea ce sugerează importanța înțelegerii impactului lor asupra organismului uman.
Epigenetica studiază mecanismele prin care se modifică activitatea genelor fără schimbarea secvenței de la nivelul ADN-ului. Aceasta dictează modul în care genele sunt exprimate, care sunt genele active și cele inactive la un moment dat. Mecanismele epigenetice pot include fie modificări ale interacțiunii dintre ADN și proteine, schimbarea conformației genomului, dar și modificări biochimice directe ale moleculei de ADN.
Modificările cromatinei pot explica de ce activitatea anumitor gene este afectată în celulele infectate, inclusiv anumite gene asociate inflamației cum sunt cele care codifică interleukina 6, implicată în furtuna de citokine care apare în formele severe de COVID-19. De asemenea, în cursul infecției cu SARS-CoV-2 apar și modificări chimice ale cromatinei, care au impact pe termen lung asupra expresiei genice.
Având în vedere incidența crescută a sechelelor post-COVID, înțelegerea impactului virusului asupra materialului genetic uman și epigenomului ar putea conduce la noi strategii de a combate povara COVID-19, atât în faza acută cât și efectele long-COVID.
Prezența anumitor gene de pe cromozomul X explică de ce infecțiile virale sunt mai puțin severe la femei
Este cunoscut faptul că există diferențe între bărbați și femei în ceea ce privește răspunsurile imune, atât cel înnăscut, cât și cel dobândit. Bărbații sunt mai susceptibili la infecții virale și la dezvoltarea unor forme de boală mai severe, ceea ce s-a confirmat și în cursul pandemiei COVID-19.
Deși numărul de celulele natural killer (NK) este mai crescut la bărbați, această observație nu s-a corelat și cu o protecție mai mare contra infecțiilor virale.
Un studiu realizat la UCLA și publicat în Nature Immunology arată că gena UTX funcționează ca un reglator al funcției antivirale a celulelor NK. Femeile, care au o expresie crescută a UTX datorită prezenței a doi cromozomi X, prezintă celulele NK ce determină un răspuns mai eficient contra infecțiilor virale. Acest efect nu depinde de profilul hormonal. Pe modele animale, s-a dovedit că răspunsul se menține indiferent dacă acestea prezentau gonade sau nu. Astfel, UTX s-a dovedit un factor molecular decisiv pentru diferențierea celulelor NK în funcție de sex.
În acest context, terapiile dezvoltate pentru COVID-19, care țintesc sistemul imun trebuie adaptate și în funcție de acești factori, pentru o abordare cu adevărat personalizată.
Pandemia COVID-19 a schimbat percepția publică asupra obezității
29% dintre americani susțin că în perioada pandemiei au fost mai îngrijorați ca niciodată cu privire la statusul ponderal. Se estimează că 28 de milioane de persoane au luat în considerare metode de scădere în greutate la care nu s-ar fi gândit înainte de COVID-19, iar 6,4 milioane au luat în considerare fie chirurgia bariatrică, fie terapia farmacologică pentru obezitate. Rezultatele unui nou sondaj realizat în SUA sunt publicate în Surgery for Obesity and Related Diseases (SOARD).
Rezultatele sunt importante pentru că, anual, doar 1% dintre cei eligibli pentru chirurgie bariatrică urmează o astfel de intervenție și doar 1-3% iau medicația corespunzătoare.
Sondajul a fost realizat de Universitatea Chicago și Societatea Americană de Chirurgie Bariatrică la finalul anului 2021 și a inclus peste 1700 de participanți.
Chiar și după experiența pandemiei, cei mai mulți americani percep obezitatea ca pe o amenințare mai mare la adresa sănătății decât COVID-19. 8 din 10 adulți (82%) cred că obezitatea e cea mai mare amenințare, cu un impact la fel de mare ca în cazul cancerului (82%) și chiar mai importantă decât bolile cardiovasculare (77%) sau diabetul. Cu toate acestea, majoritatea celor care au încercat noi abordări pentru scăderea în greutate în timpul pandemiei s-au bazat pe dietă și exercițiu fizic (65%) – insuficiente, de cele mai multe ori, pentru persoanele obeze.
Având în vedere evoluția severă a infecției COVID-19 la persoanele supraponderale, în contextul pandemiei s-a înregistrat un interes crescut pentru metodele de tipul chirurgiei bariatrice și tratamentelor farmacologice, care erau insuficient utilizate. Datele indică un moment de oportunitate pentru a intensifica strategiile pentru reducerea poverii obezității.
