Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre asocierea dintre poluarea cu PM2.5 și cancerul de sân
În cadrul ediției de pe 26 septembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„Studiul, pe de-o parte, include date medicale așa cum le știm, iar pe de altă parte include multe date de mediu, inclusiv acest tip de particule PM2,5 (printre cele mai mici particule). Despre ele știam că sunt asociate cu creșterea riscului de cancer pulmonar ca urmare a expunerii directe.
Iată că și incidența crescută a cancerului de sân odată pusă în legătură cu acest tip de particule reprezintă un argument important pentru ceea ce înseamnă factorii de mediu înconjurător din punctul de vedere al apariției și implicita posibilitate de prevenție a cancerelor de sân. Sigur, mai avem nevoie de alte studii care să arate exact care este calea prin care aceste particule, poate în asociere și cu altele, ajung să crească riscul de cancer la sân.
De asemenea, este de văzut în ce măsură genul acesta de factori din mediu poate fi pus în legătură și cu alți factori – genetici, biologici, sociali și așa mai departe. De văzut cum acești factori se potențează sau dimpotrivă. Este un mesaj extrem de important prin prisma preocupărilor pentru schimbările climatice, pentru trecerea către orașe inteligente, evident mai puțin poluate. Probabil acesta este genul de intervenție de sănătate publică de care este nevoie și care să ducă la scăderea poluării.”
„Lipidomul se referă la totalitatea lipidelor din organism. Ne referim atât la diversitatea lipidelor, dar și la modul în care acestea interacționează între ele și cu alte molecule. Testarea profilului lipidic ar trebui să fie parte din bateria de analize pe care o persoană ar trebui să le facă cel puțin după o vârstă, de câteva ori pe parcursul vieții. Poate să ne dea niște repere despre eventualele riscuri ale unei persoane.
Am vorbit mai devreme despre riscul de infarct miocardic, dacă este colesterolul crescut. Pe de altă parte, obezitatea se asociază cu colesterolul crescut și despre obezitate știm că este un factor de risc pentru diabetul zaharat. Așadar, nu este neapărat o surpriză această legătură între lipide și diabetul zaharat, dislipidemia este frecventă la pacienții care au diabet zaharat. Ceea ce e nou în acest studiu este nivelul acesta de detaliu, de analiză a lipidomului, analiză care este extrem de aprofundată.
Nu este greșit să facem o paralelă cu secvențierea de nouă generație. Genul acesta de analiză a permis identificarea unor biomarkeri relevanți pentru ceea ce înseamnă riscul de diabet zaharat – rezistența la insulină este asociată cu diabet zaharat. Acest studiu arată că jumătate dintre lipidele analizate se asociază cu rezistența la insulină. O altă constatare extrem de interesantă și care ar putea duce la alte dezvoltări ulterioare este că dacă apare o infecție virală respiratorie se modifică expresia pentru 200 de lipide, iar asta se corelează cu modificări ale metabolismului și cu apariția inflamației. Aceștia sunt factori despre care, de asemenea știm că se asociază cu diabetul zaharat.”
„Este o publicație care a apărut zilele trecute și pe care o vom discuta în detaliu în perioada următoare pe Raportuldegarda și aici în emisiune – această publicație ne arată că, de fapt, programele de screening așa cum le știm noi au ajuns de mulți ani la potențialul maxim. Atunci ideea nu este să renunțăm la programele de screening ci să le creștem performanța. Soluția imediată este tocmai adoptarea unor tehnologii noi care să ajute din acest punct de vedere pentru a identifica mai bine cazurile sau pentru a exclude mai bine cazurile. Aici dacă vorbim despre algoritmi de inteligență artificială evident sunt foarte multe variante la nivel mondial. Am scris și am vorbit despre multe dintre ele în ultimii ani.
Genul acesta de publicații apar, ceea ce este foarte important este ca dovezile științifice să fie solide și extrem de important este modul în care o astfel de soluție este implementată în sistemele de screening. Aici este foarte important ca personalul medical să accepte și să înțeleagă beneficiile și limitările soluției. Trebuie să ieșim odată pentru totdeauna din ideea că o soluție AI poate lua locul unui medic, asta nu se va întâmpla niciodată. Dar poate să-l ajute în mod evident în creșterea performanței, vitezei de livrare a rezultatelor.”
Alte știri discutate în emisiune:
- ”Sănătatea de precizie” pentru toți cetățenii europeni: recomandări pentru implementarea inovației în combaterea bolilor cardiovasculare, diabetului de tip 1, COVID-19 și cancerului
- Cazurile de cancer diagnosticate la persoanele sub 50 ani sunt în continuă creștere
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre alimentele ultraprocesate care cresc riscul de infarct miocardic, HTA și AVC
- Podcast Știința360. Dr. Marius Geantă, despre prima terapie orală care determină reducerea lipoproteinei (a) cu până la 65%
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre riscul cardiovascular al femeilor în postmenopauză, dublu comparativ cu bărbații aflați la aceeași vârstă