Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre noile recomandări UE pentru screening în cancer

  • Podcast
Ruxandra Schitea
13 octombrie 2023
Citit de 133 ori.

În cadrul ediției de pe 10 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

„Ca să completăm cu date pe care le-am generat în urmă cu 3 ani de zile, alături de un grup de la Academia de Studii Economice, impactul economic al cancerului în România este de 3% din PIB. Vorbim despre impactul socio-economic al bolii, iar una dintre explicații ține de faptul că jumătate dintre persoanele diagnosticate cu cancer în România se află la vârsta activă. Un diagnostic de cancer în cazul acestor persoane afectează imediat economia, compania, locul de muncă al persoanei respective, având un impact și la nivel individual și familial.

abonare

În situația unui diagnostic de cancer, costurile din buzunar pe care un român trebuie să le suporte, deși teoretic toate costurile ar trebui să fie acoperite de sistemul de asigurări publice de sănătate, sunt de aproximativ 10.000 de lei. Problema este că 90% din români nu au depozite bancare, de exemplu, cu o valoare mai mare de 10.000 de lei, ceea ce înseamnă că diagnosticul de cancer îi expune riscului de faliment personal. Acestea sunt cifrele, e foarte important să înțelegem și din perspectivă socială și economică, pe lângă perspectiva medicală, că lucrurile nu mai pot să meargă în acest fel.

Am mai spus-o de câteva ori, e foarte important să constatăm că în ultimii 10-15 ani, în materie de diagnostic și de tratament, lucrurile s-au îmbunătățit și putem să vorbim despre supraviețuire pe termen lung în marea majoritate a cazurilor de cancer la sân, putem să vorbim despre îmbunătățirea supraviețuirii în cazul melanomului avansat și, de asemenea, în cancerul pulmonar avansat. Trebuie cu toții să fim conștienți că nu ne mai putem permite să așteptăm să apară simptomele bolii sau să așteptăm, și mai rău, ca aceste simptome să fie exacerbate, să fie prezente o lungă perioadă de timp și implicit diagnosticul să surprindă boala într-o formă avansată. Ar trebui să ne îndreptăm atenția către prevenție și depistare precoce. Depistarea precoce a bolii poate însemna de foarte multe ori vindecarea bolii.

Am făcut această introducere a înțelege din multe puncte de vedere de ce este important să ne uităm mai mult și să investim mai mult timp și mai multă energie în creșterea capacității de depistare precoce, de screening pentru cancer. Din acest punct de vedere, această inițiativă care este prevăzută în Planul European de Luptă Împotriva Cancerului și anume actualizarea recomandărilor de screening pentru cancer reprezintă un pas important. Recomandările nu mai fuseseră actualizate de peste 20 de ani, între timp s-au adăugat și alte informații științifice, iar aceste recomandări se referă acum la screening-ul și depistarea precoce pentru mai multe tipuri de cancer decât cele trei despre care aveam dovezi până acum (cancerul la sân, cancerul colorectal și cancerul de col uterin). Recomandările Consiliului European includ și testarea pentru cancerul pulmonar, de prostată și gastric. Ce este foarte important este că vorbim despre recomandări din ce în ce mai personalizate.”

„Aceste 16 milioane de cazuri de boli cronice netransmisibile, cele mai multe boli cardiovasculare, foarte important numărul ridicat de cazuri de depresie, la fel diabetul zaharat și unele tipuri de cancer, ar putea să fie prevenite dacă activitatea fizică s-ar desfășura timp de 300 de minute pe săptămână. Acest lucru înseamnă aproximativ 40 de minute pe zi. Studiul vorbește despre activitate fizică moderată, aș spune că mersul alert poate fi încadrat în această categorie. Am mai spus-o de multe ori, pur și simplu mersul în ritm alert, cred că nu e neapărat nevoie ca persoanele să alerge sau să meargă la sală, este absolut suficient pentru a scădea riscul de boli cronice.

Rămâne întrebarea <<De ce un număr suficient de oameni nu ajung să aibă acest nivel de activitate fizică?>> Aici sunt factori individuali, dar și care țin de mediul înconjurător. Recomandările pe care le face acest raport se referă mai degrabă la ceea ce ar putea fi făcut în jurul fiecăruia dintre noi, din punctul de vedere al stimulării activității fizice, pentru copii la școli, din ce în ce mai mult la locul de muncă, la nivelul design-ului orașelor, al localităților în care trăim. Cred că este foarte importantă și promovarea mediatică a valorii în sine pe care o are activitatea fizică și a valorii pe care o are pentru sănătate.”

  • Somnul profund noaptea îmbunătățește controlul glicemic a doua zi și scade riscul de diabet zaharat de tip 2

„Aș lega discuția de acum despre somn și calitatea somnului de discuția anterioară, legată de activitatea fizică. Știm că activitatea fizică induce foarte bine o stare de somn profund și odihnitor. Ambele componente, mișcarea și somnul sunt părți esențiale în ceea ce înseamnă fiziologia normală a fiecăruia dintre noi și, de aceea, dereglările care pot să apară pe aceste axe înseamnă un impact asupra stării de sănătate. Această complexitate a mediului fizic și social, psihologic și informațional în care trăim, lucrurile nu mai apar tot timpul ca fiind atât de clare sau atât de delimitate. Atunci poate pentru unii oameni este foarte complicat să asocieze tulburările somnului cu alte probleme de sănătate pe care le au. După cum devine complicat să înțeleagă cum anume pot să-și regleze somnul și să obțină un somn de calitate.

Discutând acum, îmi dau seama cât de important devine să avem campanii de comunicare pentru oameni în care să-i învățăm când să se oprească din a face diverse activități pe telefon, cu cât timp înainte de somn și cum anume ar trebui să-și pregătească somnul pentru a se asigura că acesta este de calitate, mai ales în această lume dominată cât mai mult de ecrane și de medii digitale. Vorbim despre somnul profund, deoarece acesta este asociat în cea mai mare măsură cu obținerea stării de odihnă și de relaxare și cu reîncărcarea energetică pentru ziua care urmează. Vorbim despre somnul în timpul nopții, aici este o altă componentă importantă pentru că sunt categorii de oameni, mai puțini acum decât în urmă cu 20-30 de ani când lucrul în trei schimburi era o realitate, care obișnuiesc să adoarmă târziu sau chiar foarte târziu și care poate chiar nu-și dau seama cât de riscant este acest comportament.”

Alte știri discutate în emisiune:

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤