Raport OMS/OECD. Creșterea nivelului de activitate fizică în UE ar putea preveni 16 milioane de cazuri de boli netransmisibile până în 2050

  • Health literacy
  • Prevenție



Dacă până în anul 2050, populația Uniunii Europene ar putea atinge nivelului minim de activitate fizică recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată, săptămânal), atunci ar putea fi prevenite peste 11,5 milioane de cazuri de boli netransmisibile, 3,8 milioane de cazuri de afecțiuni cardiovasculare, 3,5 milioane de cazuri de depresie, 1 milion de cazuri de diabet tip 2 și mai bine de 400.000 de cazuri de cancer. Dacă ar fi realizate săptămânal 300 de minute de activitate fizică moderată, atunci ar putea fi prevenite 16 milioane de cazuri de NCD (non-communicable diseases – boli netransmisibile).

Informațiile provin din raportul OMS/OECD – „Step up! Tackling the burden of insufficient physical activity in Europe” – un document care prezintă modurile prin care creșterea activității fizice la nivelurile recomandate de OMS poate preveni mii de decese premature, în același timp în care poate salva miliarde de euro, scăzând semnificativ povara economică asociată asistenței medicale.

abonare

În prezent, dintre țările Uniunii Europene, Germania, Italia și Franța au cea mai mare povară economică cu privire la starea de sănătate ca rezultat al unei activități fizice insuficiente. Conform estimărilor OMS/OECD, începând cu 2022 și până în 2050, aceste țări vor cheltui în medie 2 miliarde de euro, 1,3 miliarde de euro și respectiv 1 miliard de euro, anual, pentru tratarea afecțiunilor asociate lipsei de activitate fizică. Dacă țările UE ar combate această problemă, prin politici de sănătate publică, programe specifice și campanii de conștientizare a importanței mișcării asupra stării de sănătate, atunci ar putea salva aproximativ 0,6% din bugetul alocat sănătății, adică aproximativ 8 miliarde de euro anual.

Creșterea nivelului de activitate fizică în UE ar putea preveni 16 milioane de cazuri de boli netransmisibile până în 2050

„Activitatea fizică regulată este unul dintre cele mai importante practici pe care oamenii le pot face pentru o viață sănătoasă. Nu numai că reduce semnificativ riscul numeroaselor boli netransmisibile, ci îmbunătățește de asemenea și sănătatea mintală și starea de bine. Ultimul nostru raport arată că dacă toată populația Uniunii Europene întâlnește nivelele de activitate fizică recomandate de OMS, pot fi prevenite cel puțin 10.000 de decese premature în fiecare an” – afirmă Dr. Kremlin Wickramasinghe, ad interim Head of the WHO European Office for the Prevention and Control of Noncommunicable Diseases.

Raportul OMS/OECD menționează o serie de măsuri care ar putea fi luate pentru creșterea nivelului de activitate fizică și implicit pentru îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor și scăderea poverii economice a Statelor Membre. De asemenea, raportul subliniază impactul negativ pe care restricțiile de mobilitate din timpul pandemiei COVID-19 l-au avut asupra activității fizice a cetățenilor, precum și nevoia adoptării unor măsuri pentru un viitor mai activ. Printre recomandări se numără:

  • implementarea unor programe specifice în școli, la locul de muncă și la nivelul sistemului de sănătate care să promoveze activitatea fizică;
  • dezvoltarea politicilor care să crească accesul la facilități sportive;
  • dezvoltarea politicilor care să vizeze designul urban, de mediu și transportul;
  • dezvoltarea politicilor de comunicare și informare.

Conform Eurobarometrului pentru sport și activitate fizică din 2022, 45% dintre cetățenii europeni afirmă că nu au practicat niciodată activități fizice sau sport, majoritatea susținând că nu au suficient timp să aloce acestor obiceiuri sau nu sunt suficient de motivați. Același Eurobarometru evidențiază și modul în care pandemia COVID-19 a influențat activitatea fizică în rândul cetățenilor UE. Mai precis, odată cu începutul pandemiei, numai 34% dintre europeni și-au continuat rutina sportivă, 34% și-au diminuat frecvența cu care practicau activități fizice, iar 18% au încetat complet să facă sport.

Citește și: