1 din 3 copii din Regiunea Europeană OMS este supraponderal sau obez. Cum putem încuraja obiceiurile sănătoase?
Comparativ cu anul 1975, prevalența obezității s-a triplat la nivel mondial, afectând peste 800 de milioane de oameni. Considerate deja o problemă globală de sănătate publică, supraponderabilitatea și obezitatea se regăsesc la mai mult de 17% din copiii din întreaga lume. În 2020, aproximativ 39 de milioane de copii cu vârsta mai mică de 5 ani erau supraponderali sau obezi. Complicațiile asociate obezității și problemelor de greutate sunt numeroase, printre cele mai întâlnite fiind: diabetul, afecțiunile cardiovasculare, afecțiunile respiratorii și anumite tipuri de cancer. Conform United Nations, bolile asociate obezității conduc la cel puțin 2,8 milioane de decese anual.
Unul dintre obiectivele programului WHO European Programme of Work 2020-2025 (EPW): United Action for Better Health in Europe constă în adresarea problemei obezității și supraponderalității la copii. În prezent, aproximativ 1 din 3 copii cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani este supraponderal sau obez în Regiunea Europeană OMS. În majoritatea Statelor Membre, în medie, prevalența supraponderalității și a obezității este mai crescută în rândul băieților (29%), comparativ cu fetele (27%). În același timp există diferențe semnificative de la un stat la altul, prevalența celor doi factori variind între 9%-43% la băieți și 5%-43% la fete.
În ceea ce privește doar obezitatea, prevalența acesteia variază, de asemenea, în funcție de sex și de țară – 13% la băieți (rate variind între 2% și 22%) și 9% la fete (rate variind între 1% și 19%). Cea mai mare prevalență este întâlnită în Țările Mediteraneene, mai exact în sudul Europei, în timp ce statele din Asia centrală au cele mai mici rate de obezitate. În ceea ce privește situația României, conform documentului The European Health Report 2021, obezitatea și supraponderabilitatea se întâlnesc la peste 25% dintre fetele și peste 30% dintre băieții cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani, în timp ce numai obezitatea este prevalentă la mai puțin de 10% din fete și 15% din băieți.
Obezitatea și supraponderabilitatea reprezintă factori de risc modificabili importanți pentru multe boli netransmisibile. Copiii cu un exces de greutate pot experimenta dificultăți în respirație, hipertensiune, afecțiuni cardiovasculare, rezistență la insulină și numeroase efecte psihologice. Aceste situații se pot extinde pe termen lung, chiar pe întreaga durată a vieții, evoluând în boli netransmisibile, generând dizabilități și chiar crescând riscul decesului prematur. Conform unui raport al Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, supraponderalitatea și obezitatea sunt factori de risc semnificativi pentru cel puțin 13 tipuri de cancer.
Dezvoltarea politicilor pentru prevenirea excesului de greutate în timpul copilăriei
Prevenția supraponderabilității la copii și adolescenți reprezintă un obiectiv al Strategiei de Nutriție 2020-2030 a United Nations Children’s Fund (UNICEF). Planul se concentrează pe îmbunătățirea unui sistem format din cinci puncte cheie – mâncare, sănătate, apă, educație și protecție socială. Scopul acestei acțiuni este oferirea dietelor nutritive esențiale și promovarea practicilor alimentare sănătoase pentru copii și adolescenți.
Este nevoie de dezvoltarea unor politici care să crească accesibilitatea opțiunilor alimentare sănătoase, atât din punct de vedere al prețului cât și al disponibilității. Mai mult decât atât, este nevoie de politici care să promoveze activitatea fizică, și să creeze spații și programe destinate practicării acesteia.
Conform The European Health Report 2021, sunt numeroase aspecte care trebuie luate în calcul în momentul dezvoltării unor astfel de politici. Este vorba despre adresarea modului în care elemente precum transportul, planificarea urbană, mediul înconjurător, procesarea și distribuția alimentelor, marketingul și educația cu privire la obiceiurile alimentare și activitatea fizică influențează comportamentele sănătoase ale copiilor. The Global Action Plan on Physical Activity 2018-2030 conține patru obiective principale (crearea societăților active, a mediilor active, a oamenilor activi și a sistemelor active) și cuprinde o serie de politici care îndeamnă la creșterea activității fizice la nivel global.
Pandemia COVID-19 a avut un impact negativ asupra comportamentelor sănătoase
Ultimii zeci de ani au fost caracterizați de facilitarea accesului la alimente nesănătoase, procesate și ultraprocesate, precum și de o creștere necontrolată a sectorului alimentar „out-of-home”. Cei aproape trei ani de pandemie COVID-19 nu au ajutat această cauză, din contră, au înrăutățit și mai rău lucrurile. Izolarea, lockdown-ul, închiderea școlilor, restricțiile de călătorie și așa mai departe au avut un impact negativ asupra comportamentelor sănătoase, fiind influențate în mare parte obiceiurile alimentare și activitatea fizică.
În 2021, Centrul european OMS pentru controlul și prevenirea bolilor netransmisibile a publicat un raport privind mediile digitale alimentare (Digital Food Environment). Acesta propune o serie de măsuri prin care inovația poate contribui la sisteme digitale alimentare mai sănătoase și sustenabile.
Conform Eurobarometrului pentru sport publicat în acest an, 1 din 6 europeni a încetat activitățile sportive odată cu începutul pandemiei COVID-19. Numai 34% dintre europeni și-au continuat rutina sportivă, 34% și-au diminuat frecvența practicării, iar 18% au încetat să practice sport complet, odată cu începutul pandemiei.
Citește și:
- World Health Summit. Provocarea de a fi copil în 2021: Covid-19, schimbări climatice și marketing digital
- Calitatea somnului, unul dintre cei opt factori esențiali pentru sănătatea cardiovasculară, adăugată în noul ghid AHA
- Ce înseamnă alimentația sănătoasă? Noi date arată impactul interacțiunii dintre microbiom, dietă și organismul uman