STUDIU. Un nou mod de clasificare a obezității, în funcție de fenotip, permite abordarea personalizată a tratamentului și determină o scădere în greutate de două ori mai mare

  • Medicina personalizată



Strategiile de tratament folosite în prezent pentru managementul obezității se bazează pe principiul “one-size-fits-all”,  în ciuda heterogenității bolii. Tocmai din acest motiv, tratamentele și intervențiile asupra stilului de viață nu au eficacitatea dorită. Identificarea cauzei obezității este crucială, mai ales în prezent, când există tot mai multe opțiuni de tratament disponibile.

obezitate medicina de precizie fenotipuri
Strategiile de tratament folosite în prezent pentru managementul obezității se bazează pe principiul “one-size-fits-all” – asta în ciuda heterogenității bolii.

Unii pacienți obezi reușesc să mențină rezultatele obținute în urma intervențiilor asupra stilului de viață, în timp ce alții iau în greutate chiar și după chirurgia bariatrică. Înțelegerea mecanismelor din spatele creșterii în greutate a fiecărui pacient ne va ajuta să combatem predicțiile legate de creșterea ratei supraponderalității și obezității până la peste 50% din populația globului.

abonare

Obezitate – 4 fenotipuri ale bolii

O echipă de cercetători de la Mayo Clinic a condus un studiu în care și-au propus să identifice particularitățile pacienților obezi, în vederea unei abordări  terapeutice personalizate. Rezultatele studiului au fost prezentate recent, în cadrul Conferinței Gastroenterology Updates IBD Liver Disease (GUILD), iar cele finale vor fi prezentate în luna mai la întâlnirea anuală Digestive Disease Week.

“Atunci când tratamentul corect adresat obezității este folosit pentru pacientului potrivit, scăderea în greutate se poate dubla”, conform Prof. Dr. Andreas Acosta, Precision Medicine for Obesity Lab, Mayo Clinic, SUA.

Au fost incluși 600 de pacienți cu un indice de masă corporală (IMC) mai mare de 30 kg/m2 și fără alte comorbidități asociate obezității. Pentru a crea profilul fiecărui pacient, au fost utilizate mai multe metode – algoritmi de tip machine-learning bazați pe consumul caloric, consumul energetic în repaus și evacuarea alimentelor din stomac, precum și chestionare adresate pacienților despre obiceiurile alimentare, efortul fizic, statusul emoțional. În urma acestei analize, pacienții au fost clasificați în funcție de 4 fenotipuri:

  • hungry brain,
  • hungry gut,
  • emotional hunger,
  • slow burn.

Prevalența acestor 4 fenotipuri a fost evaluată și într-o altă cohortă de 180 de pacienți cu aceleașă caracteristici (fără comorbidități și cu IMC mai mare de 30 kg/m2). Un sfert din pacienți se potriveau mai mult de unui fenotip iar 9% nu se potriveau niciunuia.

Conform Dr. Andreas Acosta, aceste cohorte reflectă populația generală și modul în care se particularizează fiecare fenotip. Este un nou mod de clasificare a obezității, însă este posibil ca aceste 4 fenotipuri să nu fie singurele de la nivelul populației generale.

Faza următoare a studiului a evaluat comportamentul alimentar al participanților. În medie, femeile obeze au consumat în jur de 700 de calorii / masă însă s-au observat diferențe în funcție de fenotip. Pentru a se simți sătule, femeile cu fenotip hungry brain au consumat 1.100 de calori. Pentru bărbații obezi, aportul caloric a variat între 900, respectiv 1.600 de calorii.

Percepția în populația generală este că obezitatea este mai mult o tulburare de comportament, însă acest lucru este valabil numai la un subset de pacienți – fenotipul emotional hunger. Există și alte mecanisme subiacente care se află în spatele celorlalte fenotipuri, precum consumul ineficient de energie.

Legătura dintre sistemul digestiv și creier. Sursa foto: Science Magazine

Echipa dr. Acosta de la Clinica Mayo, în colaborare cu Phenomix Sciences, au dezvoltat un test de sânge care permite determinarea fenotipului pacienților obezi. În momentul de față, testul se află în proces de validare de către autorități, însă conform acestora, este posibil să fie disponibil începând cu vara acestui an.

Tratament ghidat în funcție de fenotip

Cercetătorii au mers mai departe în personalizarea abordării obezității și au testat scăderea ponderală în două grupuri de pacienți tratați cu medicamente anti-obezitate – 75 au primit terapie în funcție de fenotip iar 200 au primit tratament nepersonalizat. Cele două grupuri au fost similare (peste 40% sufereau de diabet) iar administrarea medicamentelor, la fel.

37% din pacienții tratați în funcție de fenotip au înregistrat scădere ponderală cu peste 20% din greutatea corporală, comparativ cu 1% din celălalt grup. În plus, mai mulți pacienți din grupul bazat pe fenotip au obținut scădere în greutate de peste 10% din greutatea corporală (42% față de 18%).

Managementul ghidat de fenotip poate selecta pacienții care vor răspunde cel mai bine și poate crește rata de răspuns de la 35% la 80%. Asta se traduce într-o scădere ponderală semnificativă – de la 8% în primul an, până la 16% scădere în greutate în următorul an. Prin simpla selecție a pacientului potrivit pentru intervenția potrivită – fără a adăuga o altă medicație sau dispozitiv – putem dubla procentul de scădere în greutate” – Dr. Acosta.

Programul POWER

Fenotiparea permite identificare pacienților care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma unui tratament, însă managementul obezității implică o luptă continuă, pe mai multe fronturi. Asociația Americană de Gastroenterologie a lansat carta albă a luptei împotriva obezității – Practice Guide on Obesity and Weight Management, Education and Resources (POWER). 

Principiile ghidului POWER – Practice Guide on Obesity and Weight Management, Education and Resources

Obiectivul programului POWER este de a oferi îngrijiri personalizate prin echipe multidisciplinare și planuri pe termen lung de management al greutății corporale. Ghidul este compus din patru părți:

  • evaluare,
  • intervenții intensive de scădere ponderală,
  • stabilizarea greutății și reintensificarea intervențiilor, atunci când se impune,
  • prevenția creșterii din nou în greutate.

Conform Dr. Acosta, programul este personalizat încă de la început, atunci când pacientul trebuie întrebat dacă dorește să discute despre obezitate. Dacă nu este pregătit, trebuie respectat acest lucru, fără a insista. La următoarea vizită pacientul poate fi întrebat cum se simte în legătură cu progresul realizat și trebuie să i se reamintească faptul că scăderea în greutate este o opțiune despre care poate discuta atunci când va dori.

Pentru pacienții dornici și pregătiți, programul POWER oferă un plan clar și ținte nutriționale, calorice și de activitate fizică. Pacienții sunt încurajați să revină dacă planul nu funcționează, pentru a fi reajustat. Oferirea unui plan pe termen lung însă cu ținte punctuale pe parcurs, oferă o direcție și speranță.

Obezitatea este o afecțiune cronică, multifactorială, recidivantă. Pentru a obține succesul tratamentului, este nevoie de un model de îngrijiri continue. Baza managementului obezității constă în schimbarea stilului de viață, precum reducerea aportului caloric și activitatea fizică. Cu toate acestea, noile medicamente și tehnicile bariatrice chirurgicale pot fi măsuri eficiente care să completeze celelalte măsuri și să ajute pacienții obezi să obțină rezultate realistice. Pe măsură ce va crește nivelul de înțelegere al obezității și modul în care se diferențiază fenotipurile bolii, medicina de precizie va permite maximizarea potențialului noilor opțiuni terapeutice.

Obezitatea – epidemie globală. Care este situația în Europa?

Obezitatea este probabil una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică la nivel mondial. În țările Uniunii Europene supraponderalitatea afectează peste 50% din populație. 23% dintre femei și 20% dintre bărbați sunt obezi. Marea Britanie este fruntașă la aceste statistici, fiind considerată „the fat man of Europe”. Dacă trendul continuă, 72% din populația acestei țări va fi supraponderală până în 2035.

Obezitatea este probabil una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică la nivel mondial. În țările Uniunii Europene supraponderalitatea afectează peste 50% din populație.
La nivel mondial, obezitatea s-a triplat din anul 1975. În 2016, pesto 1,9 miliarde de adulți era supraponderali, dintre care peste 650 milioane erau obezi. Sursa informațiilor: Organizația Mondială a Sănătății.

Citește și: