#ESCCongress. Stilul de viață joacă un rol mai important în boala cardiacă prematură, comparativ cu predispoziția genetică
Sedentarismul, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și hipercolesterolismul joacă un rol mai mare în patologia bolii cardiovasculare, comparativ cu predispoziția genetică. Aceste date au fost prezentate în cadrul ediției 2019 a Congresului Societății Europene de Cardiologie. Comportamentul igieno-dietetic sănătos ar trebui să fie o prioritate în familiile cu istoric de boli cardiace cu debut precoce.
“Bagajul genetic are o contribuție importantă în dezvoltarea bolii cardiovasculare premature, însă nu ar trebui folosit drept scuză pentru a spune că evoluția este inevitabilă. În practica medicală auzim frecvent pacienți tineri cu boală cardiacă prematură care caută explicații în istoricul familial”, a afirmat cercetătorul principal al studiului, Dr. João A. Sousa, Spitalul Funchal, Portugalia. “Cu toate acestea, atunci când ne uităm la datele din studiu, observăm că ei sunt de obicei fumători, sedentari, hipertensivi și dislipidemici – toți acești factori pot fi modificați”.
Studiul a înrolat 1.075 de pacienți cu vârstă sub 50 de ani, dintre care 555 diagnosticați cu boală coronariană cu debut precoce (angină pectorală stabilă, infarct miocardic, angină instabilă). Vârsta medie a pacienților a fost de 45 de ani, iar 87% au fost bărbați. Predispoziția genetică și factorii de risc ai pacienților au fost comparați cu cei ai unui grup de control format din tineri (vârstă medie de 44 de ani și 86% bărbați).
Au fost evaluați cinci factori de risc modificabili: sedentarismul, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia. Aproape trei sferturi din pacienți (73%) au avut cel puțin 3 factori de risc comparativ cu 31% din subiecții sănătoși. În ambele grupuri, probabilitatea de a dezvolta boală coronariană a crescut exponențial cu fiecare factor de risc adițional. Probabilitatea de boală a fost de 3, 7 și 24 de ori mai mare la cei cu 1, 2 și 3 sau mai mulți factori de risc.
S-a realizat secventierea genetică a tuturor pacienților și s-a dezvoltat un scor al riscului genetic pentru boală coronariană. În general, scorul a fost mai mare la pacienții din grupul de control. Scorul a fost un predictor independent pentru boală coronariană prematură. Cu toate acestea, contribuția genetică la riscul de boală coronariană s-a redus odată cu scăderea factorilor de risc modificabili.
“Aceste date ne demonstrează contribuția predispoziției genetice la boala cardiacă, însă în cazul pacienților cu cel puțin doi factori de risc cardiovasculari cauza genetică joacă un rol mai puțin decisiv în dezvoltarea bolii”, a completat Dr. Sousa.
Citește și:
- Noul ghid AHA/ACC 2019 pentru prevenția primară a bolii cardiovasculare. Care sunt modificările aduse?
- STUDIU. Fumat, colesterol, alcool, sare, fructe, legume, activitate fizică. Românii știu ce este sănătos, dar puțini aplică în viața de zi cu zi
- STUDIU. Persoanele care sar peste micul dejun și mănâncă seara târziu se recuperează mai greu după un infarct miocardic