Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

STUDIU. Fumat, colesterol, alcool, sare, fructe, legume, activitate fizică. Românii știu ce este sănătos, dar puțini aplică în viața de zi cu zi

mm
22 ian. 2018
3734 Views

Potrivit celor mai recente statistici ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), dintre cele 56 milioane decese înregistrate la nivel mondial în 2014, 38 milioane sunt determinate de bolile netransmisibile – în principal boli cardiovasculare, tumori și afecțiuni respiratorii cronice. În plus, odată cu scăderea deceselor determinate de boli infecțioase, OMS estimează că numărul anual de decese prin boli netransmisibile va ajunge la 52 milioane în 2030. Așadar stilul de viață pe care îl adoptăm este acum principalul factor care influențează starea noastră de sănătate.

Institutul Național de Sănătate Publică din România (INSP) și-a propus să identifice comportamentele nesănătoase care afectează starea de sănătate a românilor folosind un chestionar la care au răspuns 1.538 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani. „Studiul privind determinanții comportamentali ai stării de sănătate pentru populația adultă din România” a scos la lumină nu numai factorii de risc la care ne supunem în viața de zi cu zi, ci și nivelul de cunoștințe cu privire la aceștia.

Informații cheie:

  • românii sunt bine informați cu privire la criteriile unui stil de viață sănătos, dar cu toate acestea o parte însemnată dintre ei se abat de la acestea
  • doar 2 din 10 persoane care au răspuns la chestionar au inclus suficiente fructe și legume în alimentația lor
  • unul din trei respondenți au fost la un moment dat diagnosticați cu hipertensiune sau hipercolesterolemie
  • 71% dintre respondenți au declarat că merg pe jos sau cu bicicleta cel puțin 30 de minute pe zi, 6 zile pe săptămână
  • persoanele de gen masculin, din mediul rural, cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani sunt cei mai mari consumatori de băuturi alcoolice din România
  • o treime dintre români sunt fumători, deși 90% dintre ei cunosc riscurile asociate fumatului
  • cele mai des întâlnite recomandări ale medicilor au fost legate de greutatea corporală, alimentația nesănătoasă și renunțarea la fumat

Alimentație

Studiul INSP a arătat că românii consumă mai puțin de jumătate din cantitatea de fructe și legume recomandată. Potrivit OMS, o alimentație echilibrată ar trebui să includă 5 porții (400g) de fructe și legume pe zi. Cu toate acestea, majoritatea românilor au declarat că consumă doar două porții de fructe și legume, respondenții din mediul rural stând mai bine la acest capitol decât cei din mediul urban. Doar doi din zece români includ în dieta lor cantitatea de fructe și legume recomandată de OMS.

Sursă: pixabay.com

Consumul cantității recomandate de legume nu ține la distanță doar afecțiunile cardiovasculare și gastrointestinale, ci ne menține sănătoși și din punct de vedere mental. Un nou studiu publicat pe site-ul neurology.org sugerează că legumele cu frunze verzi ar putea încetini declinul cognitiv. Responsabile pentru acest efect benefic ar fi acidul folic, vitamina K1 și luteina, care se găsesc în abundență în alimente precum salata, spanacul, broccoli, varză și kale.

„Trebuie reținut că legumele cu frunze verzi conțin o mulțime de nutrienți benefici, dintre care unii îmbunătățesc funcțiile cognitive. Aceste alimente ar trebui să reprezinte o parte importantă din dieta tuturor, mai ales a persoanelor în vârstă” – Martha Clare Morris, Universitatea Rush (Chicago), principalul autor al studiului

În ceea ce privește consumul de sare, majoritatea celor chestionați (77%) au identificat corect cantitatea maximă recomandată de OMS – o linguriță pe zi – și 61% au declarat că în mod regulat consumă condimentul în doza normală. Jumătate dintre participanții la studiu au spus că adaugă întotdeauna sare în timpul preparării alimentelor, dar patru din zece nu folosesc niciodată sare.

Românii par a fi bine informați cu privire la riscurile asociate cu consumul excesiv de grăsimi. Majoritate celor chestionați (70%) au identificat corect grăsimile mononesaturate ca fiind cele mai benefice pentru organism. Mai mult, 92% dintre participanții la studiu au declarat că folosesc ulei vegetal pentru pregătirea mesei, practică recomandată de OMS.

Potrivit studiului INSP, românii stau bine și în privința consumului de alimente procesate. În medie, cei intervievați au consumat alimente procesate sau deja preparate de două ori pe săptămână, în rest preferând mâncarea gătită. Din cauza timpului limitat, persoanele din mediul urban consumă în medie mai multă mâncare procesată decât cele din mediu rural. Chiar și așa, doar 15% dintre respondenți consumă astfel de alimente des sau întotdeauna.

De asemenea, 57% dintre cei chestionați nu au consumat băuturi îndulcite sau sucuri în ultima săptămână și aproximativ jumătate nu au mâncat dulciuri sau cartofi prăjiți.

Consumul de alcool și tutun

Dacă la prima vedere pare că suntem cumpătați în privința alimentației, nu putem spune același lucru când vine vorba despre alcool și tutun.

Doar doi din zece români nu consumat vreodată băuturi alcoolice de orice fel, dar mai mult de jumătate dintre respondenți au consumat băuturi alcoolice în ultimul an. Datele studiului INSP arată că persoanele din mediul urban consumă alcool mai des decât cele din mediul rural, deși acestea din urmă consumă în medie o cantitate mai mare de alcool.

Persoanele de gen masculin, din mediul rural, cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani sunt cei mai mari consumatori de băuturi alcoolice din România.

Sursă: pixabay.com

De asemenea, 14% dintre cei chestionați declară că au consumat băuturi alcoolice făcute în casă, aduse de peste graniță, neimpozitate sau nedestinat consumului. Aproximativ un sfert dintre români au renunțat la un moment dat la consumul de alcool din cauza unor probleme de sănătate, la recomandarea medicului.

Aproximativ unul din trei participanți la studiu au declarat că sunt fumători, cea mai prevalentă categorie de vârstă fiind 26-40 de ani. Aceștia fumează în medie 13 țigări pe zi sau 78 de țigări pe săptămână. Întrebați de ce aleg să fumeze, aproape jumătate dintre cei chestionați au spus că fumatul îi ajută în situații stresante. De asemenea, opt din zece fumători nu intenționează să renunțe la fumat, considerându-l o activitate plăcută.

Studiul INSP a arătat că numărul mare de fumători nu se datorează lipsei de informare cu privire la riscurile asociate cu acest viciu. Peste 90% dintre respondenți au identificat corect cancerul, accidentul vascular cerebral și atacul de cord ca fiind principalele afecțiuni asociate cu fumatul.

Pe de altă parte, nouă din zece români consideră în mod eronat că fumatul pasiv nu este la fel de periculos pentru organism ca fumatul activ. O treime dintre respondenții nefumători au admis că au fost puși în situația de a sta lângă cineva care fuma într-un spațiu închis în ultimele 30 de zile.

Jumătate dintre fumătorii chestionați au încercat să renunțe la fumat în ultimul an și 63% dintre ei au fost sfătuiți de medic să facă acest lucru. În ciuda dovezilor care au arătat că tutunul este unul dintre principalii factorilor de risc pentru cancerul pulmonar, o treime dintre cei chestionați au spus că nu vor renunța la fumat deoarece consideră că nu reprezintă un risc pentru sănătate.

Activitate fizică

Românii cred că stau bine la capitolul activitate fizică. 71% dintre respondenți au declarat că merg pe jos sau cu bicicleta cel puțin 30 de minute pe zi, 6 zile pe săptămână. De asemenea, un sfert dintre cei chestionați depun efort fizic intens la locul de muncă.

Sursă: pixabay.com

20% dintre români practică sporturi sau alte activități fizice în scop recreațional, populația din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani fiind cea mai activă din acest punct de vedere. Întrebați care este motivul pentru care fac activitate fizică, mai mult de jumătate dintre respondenți au spus că o fac pentru a se menține sănătoși sau pentru că le face plăcere (aprox 25%). Studiul a arătat că cetățenii din mediul rural sunt mai motivați în efectuarea activităților fizice de menținerea sănătății și de scăderea în greutate, iar respondenții din mediul urban sunt motivați mai ales de starea de bine/plăcerea de a face sport și de aspectul fizic.

Sfaturile medicilor pentru români

Deși răspunsurile persoanelor chestionate indică faptul că majoritatea românilor duc un stil de viață sănătos, datele medicale spun o altă poveste. Aproximativ unul din trei bărbați și una din patru femei au fost la un moment dat diagnosticați cu hipertensiune. Ponderea persoanelor care suferă de tensiune arterială ridicată crește odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, 36% dintre respondenții care și-au măsurat colesterolemia declară că au avut la un anumit moment valori crescute ale colesterolului, iar 25,5% dintre aceștia au prezentat valori ridicate ale colesterolului seric în ultimul an.

În plus, aproximativ 14% dintre persoanele cărora li s-a măsurat glicemia au fost diagnosticate cu glicemie crescută sau diabet. Numărul persoanelor cu hiperglicemie este mai mare în mediu rural decât în mediul urban.

Aceste date sunt susținute și de sfaturile oferite de medici privind stilul de viață. Cele mai des întâlnite recomandări primite de pacienți sunt:

  • reducerea grăsimilor din dietă
  • reducerea consumului de sare și zahăr
  • menținerea unei greutăți corporale sănătoase
  • efectuarea activităților fizice
  • consumul a cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi
  • renunțarea la fumat

De departe, cele mai des întâlnite probleme de sănătate ale românilor sunt legate de greutatea corporală și alimentația nesănătoasă. 45% dintre participanții la studiu au recunoscut că medicul le-a recomandat să reducă aportul de grăsimi din alimentație, în timp ce 41% au fost sfătuiți să facă mai multă activitate fizică sau să piardă în greutate. De asemenea, aproximativ 40% dintre români nu consumă suficiente fructe și legume, dar includ prea multă sare sau zahăr în alimentația zilnică.

Așadar, avem de-a face cu o populație bine informată cu privire la criteriile care trebuie urmate pentru a-și menține starea de sănătate, dar care încă nu pune în practică aceste recomandările comunității medicale. De asemenea, românii par a fi reticenți la ideea să renunțe la tutun, alcool și elemente nocive din alimentație care le pun sănătatea în pericol.

Alte articole relevante:

STUDIU. O treime dintre cancere pot fi prevenite prin schimbarea și menținerea unui stil de viață sănătos

Află pașii corecți către o alimentație sănătoasă

Colesterolul și alți factori de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare

„Câte vieți are inima ta?”: Rata mortalității cauzate de infarct în România este peste media europeană

Leave a Comment

Your email address will not be published.