#EHFG2022. Direcții strategice și politici propuse pentru reducerea impactului pandemiei COVID-19 asupra sănătății mintale a personalului medical din Europa

  • Health literacy



Sănătatea mintală a forței de muncă din sectorul sănătății a reprezentat o temă recurentă de discuție în cadrul European Health Forum Gastein (EHFG), cea mai importantă întâlnire care vizează politicile de sănătate la nivel european. Experții europeni au atras atenția asupra diminuării considerabile a numărului de personal din sănătate ca rezultat al pandemiei. Conform raportului recent lansat al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „Health and care workforce in Europe: time to act”, în unele state din regiunea europeană, 80% dintre asistenții medicali au raportat un impact psihologic negativ din cauza pandemiei, iar un număr semnificativ și-au raportat intenția de a-și părăsi locul de muncă.

Am fost prezentă în cadrul Forumului la finalul lunii septembrie 2022, în calitate de Young Gasteiner (program de burse oferite tinerilor profesioniști interesați de politicile din sănătate), unde am reprezentat Centrul pentru Inovație în Medicină și vă prezint rezumatul ideilor referitoare la sănătatea mintală dezbătute în Bad Hofgastein.

abonare
Denisa Petrescu at EHFG 2022
Dr. Denisa Petrescu, în timpul unei sesiuni dedicată sănătății mintale, transmițând un mesaj din partea comunității YFG.

Nu este un secret faptul că sănătatea mintală este un domeniu neglijat din mai multe puncte de vedere. Dr. Natasha Azzopardi-Muscat (Director of the Division of Country Health Polices and Systems, WHO Regional Office for Europe), prezentă în cadrul sesiunii de la EHFG, a subliniat faptul că a fost nevoie de o pandemie pentru a pune pe ordinea de zi sănătatea mintală a forței de muncă din domeniul sănătății.

Statele membre din Uniunea Europeană (UE) sunt îngrijorate de deficitul forței de muncă din sănătate, personalul medical părăsind profesia în principal din cauza problemelor de sănătate mintală. Cauzele fundamentale ale sănătății mintale precare în rândul profesioniștilor din sănătate sunt multifactoriale, cuprinzând printre altele: însuși mediul de lucru/organizațional, volume de lucru în continuă creștere din cauza diluării forței de muncă cu experiență (dat fiind că atât de mulți părăsesc profesia), orele lungi de lucru sau motivații financiare insuficiente. Deficitul angajaților în sănătate determină provocări suplimentare în sfera sănătății mintale a forței de muncă rămasă în activitate.

Această categorie profesională necesită sprijin și suport oferite într-o manieră sistematică pentru îngrijirea stării lor de sănătate mintală, mai ales în contextul în care aceștia se confruntă cu provocări specifice în accesarea serviciilor de sănătate mintală (psihiatrie, psihoterapie). Din nefericire, experimentarea unor simptome psihice, precum și tratamentul acestora, prezintă un grad crescut de stigmatizare în general, iar cadrele medicale sunt la risc suplimentar și de auto-stigmatizare. A recunoaște potențiale dificultăți de natură psihică este frecvent perceput ca un eșec personal și profesional, mai ales de către lucrătorii din sănătate, care consideră că ei ar trebui să se poată proteja și trata singuri. Totodată, teama de a nu fi percepuți ca mai puțin compenteți sau chiar teama de a-și pierde dreptul de practică îi pot face cu atât mai reticenți să solicite ajutor atunci când se confruntă cu simptome sau tulburări mintale. Aceste percepții ar putea fi abordate prin intervenții specifice pentru creșterea nivelului de health literacy și mental health literacy în particular.

Care sunt soluțiile propuse?

În cadrul sesiunii ce viza starea de sănătate a profesioniștilor din sectorul medical, am avut oportunitatea de a-mi exprima opinia legată de potențiale soluții, pledând pentru abordarea problemei de la sursă, prin acțiuni concrete la nivel organizațional, direct în mediile de lucru care determină dificultățile în sfera sănătății mintale. Dezvoltarea și implementarea unui plan de acțiune adaptat fiecărui context organizațional ar putea contribui la prevenirea, identificarea și gestionarea simptomelor psihice în rândul forței de muncă din sănătate. Organizațiile din sectorul sănătății ar trebui să:

  • promoveze acceptarea și empatia față de dificultățile legate de sănătatea mintală a angajaților;
  • dezvolte un plan de acțiune pentru sănătatea mintală care să contribuie la identificarea precoce a tulburărilor psihice, dar și la susținerea bunăstării mintale în rândul profesioniștilor din sănătate;
  • implementeze căi de acces către servicii de sănătate mintală pentru persoanele care au nevoie de acestea.

Din punct de vedere al politicilor de sănătate, acestea ar trebui să reflecte caracterul individual al dificultăților psiho-emoționale și faptul că obținerea ajutorului nu se datorează unei instituții care obligă angajații să caute ajutor pentru tulburările mintale. Politicile care să promoveze, să protejeze și să restabilească sănătatea mintală a forței de muncă din sectorul medical trebuie să fie elaborate în mod participativ, dar totodată să fie fundamentate pe un plan bine structurat și pe împărtășirea bunelor practici. Experții europeni sunt de părere că strategiile și inițiativele de recrutare și de reținere a forței de muncă, implementate la nivel local, trebuie susținute, chiar dacă vor necesita noi mecanisme de finanțare.

Este totuși important de înțeles faptul că sănătatea mintală nu înseamnă doar diagnosticarea și tratarea unor tulburări psihice, ci și asigurarea unei bunăstări mintale în viața de zi cu zi. Sănătatea mintală a ajuns pe agenda europeană și datorită faptului că viitorul sistemelor noastre de sănătate depinde și de bunăstarea mintală a cadrelor medicale care formează aceste sisteme. În plus, adresarea nevoilor legate de sănătatea mintală din rândul profesioniștilor medicali are o valoare economică în sine și ar trebui privită ca o investiție și nu ca un cost.

Citește și: