#EHFG2022. Europa în permacriză: direcțiile principale de acțiune și soluțiile propuse la Forumul European de Sănătate de la Gastein
Întreaga lume traversează o permacriză. Termenul a fost conceput pentru a descrie situația actuală, în care diverși factori cu impact negativ semnificativ asupra vieții cetățenilor se suprapun sau succed pe o perioadă lungă de timp, determinând o stare de criză permanentă. De la pandemie, război sau schimbările climatice, și până la criza energetică, instabilitatea socială sau îngrijorările economice, implicațiile permacrizei asupra sănătății europenilor au fost intens dezbătute în cadrul European Health Forum Gastein (EHFG).
Am fost prezentă în cadrul Forumului între 26-29 septembrie 2022 în calitate de Young Gasteiner (program de burse oferite tinerilor profesioniști interesați de politicile din sănătate), unde am reprezentat Centrul pentru Inovație în Medicină și vă prezint rezumatul ideilor dezbătute în Bad Hofgastein. Acesta este al doilea articol despre cele mai importante subiecte discutate la EHFG 2022.
Bolilele infecțioase și afecțiunile netransmisibile
Pandemia COVID-19 ne-a demonstrat gravitatea unei crize sanitare determinată de o boală infecțioasă cu transmisbilitate crescută, în contexul unei lumi interconectate. Însă SARS-CoV-2 nu este singura amenințare biologică curentă pentru sistemele de sănătate din Europa. Sistemele sanitare pot fi din nou puse la încercare și de alte boli infecțioase emergente precum variola maimuței (urgență de sănătate publică de interes internațional) sau reapariția cazurilor de poliomielită în regiunea Europei. În acest sens, inițiativa One Health oferă un cadru pentru o mai bună pregătire și acțiuni viitoare în ceea ce privește riscurile determinate de bolile infecțioase (propunându-și inclusiv prevenirea și acțiunea proactivă asupra viitoarelor pandemii). Colaborarea transfrontalieră este esențială pentru implementarea One Health, iar una dintre principalele provocări este chiar gradul de independență decizională pe care statele membre sunt dispuse să îl accepte în combaterea bolilor infecțioase emergente.
Dr. Hans Kluge, Directorul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a pledat pentru includerea atât a bolilor netransmisibile, cât și a HIV/SIDA ca parte a permacrizei.
„Dar aș dori să extind definiția permacrizei dincolo de schimbările climatice, bolile infecțioase și războiul. Există și alte crize de lungă durată care sunt relativ silențioase – adesea trec neobservate – care totuși compromit sănătatea a milioane de oameni și împovărează sistemele noastre de sănătate la nivelul întregii regiuni. Mă refer aici la bolile netransmisibile – inclusiv cancerul, bolile de inimă, bolile legate de alcool și tutun și epidemia de obezitate. Fără îndoială, COVID-19 este cea mai vizibilă pandemie din viața noastră, dar nu este cea mai mortală. Nu este cea mai prevenibilă.”, a declarat dr. Hans Kluge, Directorul Regional pentru Europa, OMS.
Provocările acordării îngrijirilor medicale pe timp de război
Situația de conflict din Ucraina reprezintă o altă față a permacrizei, cu impact semnificativ asupra bunăstării generale și a sănătății cetățenilor din Europa. Ministrul ucrainean al Sănătății, Viktor Liashko, a afirmat într-o înregistrare difuzată în cadrul EHFG: „Consecințele războiului pot fi resimțite peste tot.”, iar acest lucru a devenit evident în ultimele luni prin generarea și agravarea unor situații de criză în urma războiului, printre care: criza umanitară, destabilizarea socială, insecuritatea alimentară și criza energetică. Comisarul European pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Stella Kyriakides, a detaliat sprijinul oferit de UE în acest context: asistență de urgență, sprijin medical (inclusiv transportul pacienților și al persoanelor rănite către statele membre care le pot oferi tratamentul de care aveau nevoie în condiții de siguranță) și ajutor umanitar la un nivel fără precedent. În fața războiului, solidaritatea și cooperarea internațională reprezintă fundația pentru reconstrucția sectorului sanitar în Europa.
Consecințele asupra sănătății mintale
Atât dr. Hans Kluge, cât și comisarul european Stella Kyriakides, și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu consecințele permacrizei asupra sănătății mintale, rezultate în urma războiului, dar și a pandemiei. Sănătatea mintală riscă să devină în sine o criză de „proporții imense”. Conflictul din Ucraina determină o nevoie crescută de asistență psihiatrică și psihoterapeutică, principalele provocări fiind afecțiunile cauzate de diverse traume, precum tulburarea de stres post-traumatic și nu numai. Pe de altă parte, profesioniștii din sănătate care au lucrat pe linia frontului pandemiei timp de peste doi ani, deseori în condiții extrem de dificile, sunt la risc pentru diverse dificultăți legate de sfera sănătății mintale, inclusiv de burnout, depresie sau anxietate. De curând a fost lansat raportul european al OMS asupra dificultăților experimentate de forța de muncă din sănătate („Health and care workforce in Europe: time to act”), care printre altele arată că, în unele state, 80% dintre asistenții medicali au raportat un impact psihologic negativ din cauza pandemiei. Ratele înalte de probleme de sănătate mintală în rândul profesioniștilor din sănătate i-ar putea împinge pe tot mai mulți dintre aceștia către o reorientare profesională, umplând rândurile celor care părăsesc cadrul clinic. Adâncirea crizei forței de muncă din domeniul sănătății poate fi considerată una dintre cele mai mari amenințări la adresa stabilității sistemelor de sănătate europene și reprezintă o preocupare vitală pentru specialiștii în politici de sănătate.
Riscurile aduse de schimbările climatice și nesiguranța energetică
Schimbările climatice deja resimțite la nivel mondial și tot mai severe în ultimii ani, alături de efectele lor negative asupra sănătății oamenilor, fac parte din fenomenul permacrizei. În strânsă legătură cu impactul încălzirii globale, criza din domeniul energiei reprezintă și ea o amenințare pentru bunăstarea și sănătatea cetățenilor din Europa. Persoanele care nu-și vor permite să achite facturile pentru utilități vor suferi și consecințe negative asupra stării de sănătate. În ceea ce privește problemele de securitate energetică care afectează Europa, au fost conturate două priorități:
- supraviețuirea acestei ierni pe termen scurt
- și trecerea de la dependența de combustibilii fosili către alternative regenerabile pentru producția de energie pe plan local.
Nesiguranța sistemelor alimentare la nivel mondial
Anul acesta a fost raportat un nivel fără precedent de nevoie în ceea ce privește siguranța alimentară, dublul ratelor înregistrate înainte de pandemia COVID-19. Criza din sistemele alimentare are consecințe devastatoare, în special asupra celor mai vulnerabili, copiii (care sunt la risc de malnutriție acută și tulburări de dezvoltare pe termen lung). Conform World Food Programme, cinci țări sunt deja în pragul foametei – Afganistan, Etiopia, Sudanul de Sud, Somalia și Yemen.
„Toată lumea merită acces la asistență medicală și o dietă sănătoasă, iar deciziile politice afectează ceea ce se întâmplă în sudul global. Avem nevoie de promotori care să susțină cauza, astfel încât să nu continuăm să alimentam această inechitate fundamentală în sistemele alimentare.”, a afirmat Abigail Perry, Director de Nutriție, World Food Programme.
Ignorarea nivelului ridicat de insecuritate alimentară reprezintă o amenințare pentru stabilitatea și sustenabilitatea mondială. Abigail Perry a explicat faptul că sunt necesare diverse inițiative și contribuții financiare generoase pentru a face față nevoilor imediate și pentru a putea sprijini pe termen lung țările care se confruntă cu insecuritatea alimentară.
Acțiuni curente și priorități pentru creșterea rezilienței sistemelor de sănătate din Europa
Experții au pledat pentru stimularea statelor membre să facă față acestor provocări ale permacrizei în mod solidar, astfel încât să creeze soluții durabile pentru beneficiul tuturor cetățenilor europeni. În urma lecțiilor învățate pe timpul pandemiei COVID-19, au fost implementate diverse acțiuni la nivelul mai multor state membre, acțiuni ce pot contribui la reziliența sistemelor de sănătate europene în fața permacrizei. Soluțiile ar trebui să se concentreze pe abordarea amenințărilor urgente pe măsură ce acestea apar, minimizând în același timp perturbările aduse asupra agendei pentru sănătatea publică și asupra furnizării serviciilor medicale esențiale. Următoarele acțiuni au fost evidențiate drept prioritare pentru reziliența sectorului sanitar în timpul permacrizei:
- servicii de asistență medicală primară bine dezvoltate, cu integrarea îngrijirilor pentru sănătatea mintală și digitalizarea serviciilor (Spațiul European de Date pentru Sănătate – EHDS);
- investiţii în forţa de muncă din domeniul sănătăţii;
- susținerea rigorii şi a excelenţei ştiinţifice.
„Și noua noastră normalitate necesită un răspuns dublu. Pe de o parte, trebuie să ne pregătim urgent pentru urgențe de sănătate precum pandemiile, crizele legate de climă și conflictele. Pe de altă parte, trebuie să ne consolidăm urgent sistemele de sănătate actuale și serviciile esențiale pentru abordarea permacrizei bolilor netransmisibile și HIV. Una nu poate fi sacrificată pentru cealaltă. Este nevoie de investiții în forța de muncă din domeniul sănătății și în sănătatea mintală.”, a concluzionat dr. Hans Kluge, Directorul Regional pentru Europa, OMS.
Citește și:
- #EHFG2022. Uniunea Europeană a Sănătății: cum ar putea fi reduse inegalitățile din sănătate în contextul permacrizei actuale
- Ziua Mondială a Sănătății Mintale: impactul tulburărilor psihice și de comportament la locul de muncă
- Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate: utilizarea instrumentelor digitale destinate sănătății înainte, în timpul și după pandemia COVID-19