Săptămâna europeană a sănătății mintale: impactul pandemiei COVID-19 asupra calității vieții cetățenilor europeni




În fiecare an, data de 10 mai reprezintă prima zi din Săptămâna europeană a sănătății mintale. Problemele de sănătate mintală afectează anual peste 80 de milioane de europeni. 16% din populație europeană este afectată de tulburări mintale. Anul acesta, conferința organizată de Comisia Europeană s-a concentrat pe sănătatea mintală și pandemia COVID-19. Mai multe studii au demonstrat impactul negativ pe care pandemia l-a avut asupra sănătății mintale a oamenilor, dincolo de sănătatea fiziologică. Conform acestora, efectele negative vor continua să fie resimțite chiar și după ce această criză de sănătate publică va trece.

„Pentru mine, sănătatea mintală reprezintă un angajament pe viață. Ca și psiholog clinician și avocat activ în problema sănătății mintale, reprezint unul dintre prietenii acestui demers. (…) Acum, după 15 luni de pandemie, este chiar mai important ca sănătatea mintală să devină o prioritate. Pe măsură ce timpul trece, înțelegem mai clar impactul pandemiei asupra sănătății mintale. Sănătatea noastră mintală individuală, dar și colectivă, a fost supusă unor teste fără precedent. Fiecare val al pandemiei impune noi restricții, care devin o povară adăugată la cea resimțită deja de oameni” – mesajul Comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, în deschiderea conferinței.

Stella Kyriakides a mai vorbit și despre apropierea unui „tsunami” al nevoilor privind sănătatea mintală: „O urgență nevăzută privind sănătatea mintală străbate Uniunea Europeană, ca o pandemie tăcută”. Închiderea școlilor, pierderea locurilor de muncă și întreruperea serviciilor sociale și de sănătate sunt doar câteva dintre efecte și afectează în special grupurile vulnerabile.

abonare

Mesajul a fost continuat de Marta Temido, Ministrul sănătății din Portugalia (care deține actual Președinția rotativă a Consiliului UE), care a subliniat creșterea ratelor de anxietate, depresie și insomnie, din cauza perioadelor de izolare. Ca urmare a acestei poveri, Portugalia a investit în programe naționale de sănătate mintală, urmând modelul propus de Organizația Mondială a Sănătății.

De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății a creat un grup de consultanță tehnică (TAG) pentru a ajuta statele să aibă un răspuns politic informat și să modeleze noul cadru de acțiune privind sănătatea mintală în regiunea europeană a OMS. În plus, înființarea unei Coaliții pan-europeană de sănătate mintală va contribui la conectarea factorilor de decizie politică cu ONG-urile pentru a asigura politicile viitoare care vor satisface nevoile cetățenilor. „Nu există sănătate fără sănătate mintală”, a declarat dr. Hans Henri Kluge, directorul Biroului regional european al OMS.

Conferința „Mental health and the pandemic: living, caring, acting!” s-a desfășurat pe parcursul mai multor ore și a inclus mai multe sesiuni de discuții.

Una dintre primele sesiuni a adresat problema copiilor, a părinților și a personalului din educație, în contextul închiderii școlilor sau frecventării acestora intermitent. Impactul negativ al acestui program școlar a fost resimțit mai ales de către copiii care provin din familii cu probleme sau afectate de sărăcie. Conform Eurochild, 1 din 10 copii se simte trist în majoritatea timpului, ceea ce îl predispune la tulburări mintale mai târziu în viață.

Mai multe studii au demonstrat că testarea pentru SARS-CoV-2 în masă ar putea elimina nevoia de închidere a școlilor. Vă recomandăm:

Subiectul sănătății mintale a fost dezbătut în sesiuni separate și pentru persoanele în vârstă și grupurile vulnerabile, dar și pentru personalul din domeniul sănătății, pentru care pandemia a însemnat o presiune fără precedent.

O altă sesiune importantă a fost cea dedicată sistemelor de sănătate, care trebuie să se adapteze nevoilor cetățenilor atunci când vine vorba de sănătatea lor mintală. Una dintre concluziile sesiunii a fost că sistemele de sănătate nu au fost pregătite pentru criza de sănătate mintală care s-a asociat pandemiei deoarece au avut o deschidere redusă către acest subiect și înainte de pandemie, iar programele implementate nu au luat în calcul nevoile reale ale populației.

În acest sens, recomandările pentru soluționarea acestei probleme fac referire la implicarea cetățenilor și a reprezentanților societății civile pentru a face auzită vocea acestora și a reduce inegalitățile în materie de stigmă, împărtășind soluții țintite pentru rezolvarea acestor probleme.

European mental health week 2021

Povara determinată de pandemie: 1 din 3 pacienți COVID-19 este diagnosticat cu o tulburare neurologică sau psihiatrică în primele 6 luni de la infecție

Un studiu amplu desfășurat în SUA arată implicațiile bolii COVID-19 pe termen lung. 34% dintre participanți au fost diagnosticați cu tulburări neurologice sau psihiatrice în primele 6 luni de la infecția cu SARS-CoV-2. Anxietatea și depresia au fost cele mai frecvente diagnostice, iar afecțiunile neurologice au fost mai frecvente la pacienții cu forme severe, spitalizați. Autorii atrag atenția asupra faptului că impactul la nivel individual, dar și populațional, este semnificativ și se adaugă poverii pe care tulburările psihiatrice deja o au la nivel global și consideră că aceasta ar trebui să fie un domeniu prioritar de cercetare. Rezultatele au fost publicate în Lancet Psychiatry.

17% dintre supraviețuitorii COVID-19 au prezentat anxietate, iar 14% tulburări de dispoziție care nu s-au asociat cu severitatea infecției. Dintre cei internați la terapie intensivă, cu forme severe de COVID-19, 7% au avut accident vascular și 2% au fost diagnosticați cu demență. Aceste afecțiuni au fost mai frecvente la persoanele care au trecut prin COVID-19 decât la cei care s-au recuperat după gripă sau alte infecții respiratorii, ceea ce sugerează un efect specific infecției cu SARS-CoV2.

Un studiu realizat în 2020 a condus la rezultate similare: 20% dintre supraviețuitorii COVID-19 au fost diagnosticați cu o tulburare psihiatrică în primele 3 luni după infecție.

Campania antistigma

Percepția românilor despre afecțiunile mintale

Conform sondajului “Atitudini și percepții asupra bolilor mintale în cadrul populației din România” (2016), realizat de IMAS la cererea Centrului pentru Inovație în Medicină, 68,9% dintre români nu ar fi de acord să locuiască împreună cu o persoană care suferă de o boală mintală.

De asemenea, în aproape 45% dintre cazuri, românii nu ar accepta ca un pacient să le fie coleg de serviciu sau prieten. Mai mult decât atât, aproape 30% dintre respondenţi nu ar fi de acord să locuiască pe aceeaşi stradă cu o persoană care suferă de tulburări psihice sau de comportament.

Studiul și-a propus să evalueze modul în care societatea românească se raportează la pacienții cu tulburări psihice, în condițiile în care 2 din 3 români au o relație directă sau indirectă cu bolile mintale.

Citește și: