UN Food Systems Summit: creșterea necontrolată a sectorului alimentar „out-of-home” și reglementarea slabă vor accentua povara bolilor netransmisibile în regiunea europeană a OMS

  • Health literacy
Ruxandra Schitea
03 noiembrie 2021
Citit de 139 ori.

Pandemia COVID-19 și noua realitate a distanțării fizice la care oamenii au fost nevoiți să se adapteze au condus la o creștere rapidă a utilizării serviciilor de livrare la domiciliu a alimentelor deja preparate. Deși din punct de vedere al confortului și accesibilității la o gamă variată de produse, aceste servicii sunt benefice, există multiple riscuri asociate, precum riscul de contaminare a hranei și incertitudinea valorii nutritive. Obezitatea și afecțiunile influențate de un stil alimentar nesănătos sunt deja o problemă globală de sănătate publică, iar această creștere necontrolată ar putea înclina balanța pentru o perioadă lungă de timp.

Ramura sectorului alimentar care include mâncarea gătită în restaurante și livrată la domiciliu sau la locul de muncă, denumită generic OOH (out of home), se află într-o perioadă de dezvoltare accelerată. La nivel global se estimează că piața serviciilor de livrare a mâncării la domiciliu va crește până la 365 de miliarde de dolari până în anul 2030 (de la 35 de miliarde de dolari în 2018).

abonare

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, există date insuficiente în ceea ce privește acest sector alimentar, însă ceea ce se știe la momentul actual este faptul că astfel de feluri de mâncare deja preparate sunt caracterizate de un conținut crescut de sare, zahăr și grăsimi saturate și pot fi încadrate adesea în categoria alimentelor ultraprocesate. În plus, în ceea ce privește utilizarea serviciilor de livrare la domiciliu, există riscul ca mâncarea să fi fost supusă la temperaturi inadecvate, să fi suferit contaminări sau chiar să fi fost expusă la diverși factori microbiologici, chimici sau fizici.

În acest context, subiectul reglementării OOH devine esențial pentru Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din regiunea europeană, în special pentru Oficiul European OMS pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Netransmisibile:

„Nivelul nostru curent de înțelegere nu este adecvat pentru dezvoltarea politicilor relevante. OMS Europa va continua să faciliteze acest dialog la nivelul Statelor Membre” – a declarat Dr. Kremlin Wickramasinghe, Director NCD Office, în cadrul United Nations Food Systems Summit.

sector alimentar out of home

Din cauza faptului că există date limitate referitoare la sectorul alimentar OOH, dezvoltarea politicilor care ar putea duce la îmbunătățirea acestei situații este îngreunată. Sunt necesare inițiative care să sprijine Statele Membre ale Uniunii Europene să colecteze date de calitate referitoare la mesele servite în afara locuinței și să adopte și implementeze cele mai bune practici în acest domeniu. Astfel vor putea fi facilitate următoarele aspecte, în scopul îmbunătățirii sănătății populației:

  • Disponibilitatea opțiunilor alimentare sănătoase;
  • Determinarea porțiilor de mâncare ideale, cu valori nutritive adecvate;
  • Reglementarea mediului digital în ceea ce privește aplicațiile de livrare a mâncării la domiciliu;
  • Reducerea riscului de contaminare a hranei.

Deși este extrem de popular, sectorul alimentar OOH nu are o definiție și o delimitare clare. În 2018, în Franța, aproximativ 10 miliarde de mese erau consumate în afara locuinței. În Spania, peste 34% din cheltuielile pe mâncare se îndreptau către acest sector. În Marea Britanie, piața destinată livrării mâncării a crescut cu 3,5 miliarde de lire în 2019, iar în 2020 a atins pragul de 5,9 miliarde de lire.

„Înainte de COVID-19, cei mai mulți oameni luau masa în oraș în mod regulat, iar după ultimul an, din cauza restricțiilor, am observat o creștere uriașă a pieței de livrare a mâncării. Acum este mai ușor ca niciodată să consumăm mai multe calorii decât am avea nevoie, din simplul fapt că este mai comod” – afirmă Dr. Alison Tedstone, Chief Nutritionist for Public Health England.

În prezent, în Franța, nivelul consumului alimentelor de tip fast-food este foarte ridicat, iar calitatea nutritivă a acestora este săracă în comparație cu valorile recomandate de ghiduri. În Olanda, dimensiunile unei pizza servite în sectorul alimentar OOH sunt considerabil mai mari decât cele ale aceluiași produs regăsit în supermarketuri. În Spania, 71% din acțiunile sectorului OOH sunt deținute de baruri, cafenele și restaurante, acestea nefiind obligate să asigure informații detaliate despre valoarea nutritivă a hranei.

Centrul european OMS pentru controlul și prevenirea bolilor netransmisibile a publicat recent un raport privind mediile digitale alimentare (Digital Food Environment), care propune o serie de măsuri prin care inovația trebuie să contribuie la îmbunătățirea și utilizarea pe termen lung a acestor medii, promovând în același timp alegerile alimentare sănătoase.

Citește și:


➤