CE SPUN STUDIILE despre consumul de alcool și impactul asupra sănătății

• Ce spun studiile

Dr. Denisa Petrescu
28 octombrie 2021
Citit de 15343 ori.

Diverse mituri au circulat de-a lungul anilor în legătură cu beneficiile și riscurile asociate consumului de alcool. Una dintre cele mai răspândite opinii viza beneficiul pe care un pahar de vin roșu consumat zilnic l-ar aduce asupra stării de sănătate. Studiile actuale contrazic aceste concepții eronate și indică faptul că nu există o cantitate sigură în ceea ce privește consumul de alcool.

Studiul global condus de International Agency for Research on Cancer (IARC) arată că în anul 2020, peste 740.000 de cazuri noi de cancer au fost asociate consumului de alcool. Raportul IARC indică și faptul că nu doar consumul ridicat de alcool, ci inclusiv consumul moderat (până la 2 băuturi alcoolice zilnic) poate conduce la apariția unei afecțiuni oncologice.

Obiceiurile legate de consumul de alcool care cel mai probabil au condus la un diagnostic de cancer

Conform raportului, dintre cazurile de cancer atribuibile alcoolului, 86% au fost determinate de un consum nociv de etanol, de peste 2 băuturi alcoolice pe zi. Cele mai frecvente tipuri de cancer apărute în urma consumului de alcool au fost:

• cancerul esofagian – 190.000 de cazuri;
• cancerul hepatic – 155.000 de cazuri;
• cancerul la sân – 98.000 de cazuri;
• cancerul la nivelul cavității bucale, al faringelui sau al laringelui;
• cancerul colorectal.

Totodată, consumul ușor sau cel moderat a reprezentat 1 din 7 cazuri de cancer atribuite alcoolului, determinând peste 100.000 de cazuri noi de cancer la nivel mondial, în anul 2020. Bărbații au reprezentat aproximativ trei sferturi din toate cazurile de cancer atribuite consumului de alcool (567.000 de cazuri).

„Astăzi, mulți oameni din regiunea europeană a OMS încă nu sunt conștienți de faptul că alcoolul este clasificat ca fiind cancerigen uman de grup 1* – alături de tutun, azbest și radioiod. Nu există o cantitate sigură de alcool consumat. Pe măsură ce trece prin corp, poate deteriora organele cu care intră în contact, provocând diferite tipuri de cancer, de la cavitatea bucală la sân, la ficat și rect”, a declarat dr. Carina Ferreira-Borges, șef interimar al Oficiului European al OMS pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile. *: există dovezi semnificative care atestă rolul alcoolului în carcinogeneză.

Afecțiunile oncologice asociate consumului de alcool sunt prevenibile

Alături de regiunea Asiei, Europa Centrală și de Est au raportat cea mai înaltă proporție de cazuri noi de cancer ce ar fi putut fi evitate dacă nicio persoană din populație nu ar fi consumat alcool. Acest lucru indică faptul că măsurile eficiente de control al consumului de etanol, implementate la nivel populațional, ar putea preveni creșterea incidenței afecțiunilor oncologice și în concecință, ar putea determina scăderea mortalității asociată acestora. În acest sens, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat inițiativa SAFER, care descrie cinci acțiuni prioritare în combaterea consumului nociv de alcool:

• consolidarea restricțiilor privind disponibilitatea alcoolului;
• propunerea și implementarea măsurilor de combatere a condusului sub influența alcoolului;
• facilitarea accesului la screening, intervenții scurte și tratament;
• aplicarea interdicțiilor sau restricțiilor privind publicitatea, sponsorizarea și promovarea alcoolului;
• creșterea prețurilor băuturilor alcoolice prin accize și politici de prețuri.

Există mai multe ipoteze care explică legătura dintre consumul de alcool și riscul crescut de a dezvolta o afecțiune oncologică

Cercetătorii au descris multiple mecanisme biologice ce ar putea explica modul în care consumul de alcool determină apariția cancerului:

• degenerarea ADN-ului celulelor sănătoase de către etanol și de către acetaldehidă (substanță derivată în urma metabolizării alcoolului);
• creșterea nivelului de estrogen din sânge, ce ar putea crește riscul de cancer de sân, ovarian și uterin;
• modificarea procesării și absorbției diverșilor nutrienți, cauzând inclusiv malnutriție;
• creșterea în greutate determinată de consumul de alcool ce reprezintă un factor de risc suplimentar.

Dovezile științifice din ultimii ani demonstrează că acetaldehida (metabolit al etanolului) are un efect toxic asupra ADN-ului celular. Spre exemplu, rezultatele unui studiu efectuat pe organisme vii (animale de laborator) arată faptul că acetaldehida poate deteriora genomul celulelor stem și poate determina rearanjări cromozomiale cu efect permanent.

Consumul de alcool are și alte consecințe negative asupra stării de sănătate, în afara creșterii riscului de cancer

Consumul de alcool este considerat un factor de risc pentru peste 200 de afecțiuni medicale, printre care diverse tulburări mintale (inclusiv dependența sau sevrajul de etanol), boli netransmisibile precum ciroza hepatică sau bolile cardiovasculare, boli infecțioase (HIV sau tuberculoză) și traumatisme sau leziuni provocate prin diverse accidente.

Efectele nocive ale consumului de alcool sunt multiple și se petrec la nivelul fiecărui organ. Spre exemplu, acest obicei poate impacta funcționarea sistemului imunitar în sensul reducerii capacității acestuia de a oferi protecție împotriva microorganismelor patogene. Mai mult decât atât, consumul de alcool afectează țesutul și funcțiile cerebrale, inhibând sistemul nervos central și astfel cauzând incapacitate decizională, modificări de comportament și/sau alterarea stării de conștiență. Modificările comportamentale survenite în contextul consumului de alcool includ și comportamentul violent sau agresiv față de alte persoane. Din cauza efectelor asupra sistemului nervos, consumul abuziv de etanol pe termen lung poate determina instalarea unei tulburări neurocognitive.

Datele științifice de până în prezent atestă implicarea abuzului de alcool în dezvoltarea patologiilor cardiovasculare. Conform unui studiu ce a inclus aproximativ 600.000 de participanți, consumul de etanol de peste 100 ml săptămânal (echivalentul a 5 porții de vin de 175 ml sau 5 halbe de bere) predispune consumatorii la un risc considerabil de boli cardiovasculare fatale (accident vascular cerebral, anevrism arterial, insuficiență cardiacă și deces). Mai mult, cercetătorii implicați în acest studiu pe scară largă au concluzionat că fiecare unitate (10ml) de etanol consumată peste limita de 100 ml/săptămână scade speranța de viață a consumatorului cu 15 minute. Un alt studiu amplu a demonstrat că tensiunea arterială și riscul de accident vascular cerebral cresc pe măsură ce crește și consumul de alcool. Rezultatele studiului au infirmat mitul conform căruia una sau două băuturi alcoolice consumate zilnic ar avea un efect protector împotriva riscului de accident vascular cerebral (AVC):

• consumul moderat (10-20 g de alcool pe zi) crește riscul de AVC cu între 10 și 15%;
• consumul zilnic a peste patru băuturi alcoolice crește riscul de AVC cu 35%.

De asemenea, abuzul de alcool crește riscul de deces și traumatisme din cauza accidentelor rutiere, căderilor și a înecului accidental. La nivel global, consumul nociv de alcool este responsabil pentru 3 milioane de decese (5,3% dintre decesele de orice cauză). Între anii 1999 și 2017 (aproximativ două decenii), numărul de decese anuale atribuibile alcoolului din Statele Unite ale Americii s-a dublat. La nivelul societății, efectele negative ale consumului de etanol se extind și asupra altor persoane decât consumatorul, inclusiv prin deteriorarea relațiilor interumane și profesionale, pierderea productivității, costuri substanțiale ale îngrijirilor medicale și creșterea criminalității.

Date epidemiologice

La nivel mondial, Uniunea Europeană (UE) reprezintă regiunea cu cel mai ridicat consum de alcool, unde 1 adult din 12 consumă alcool în fiecare zi. Conform datelor Eurostat, în anul 2019, 8,4% din populația adultă a Uniunii Europene a consumat alcool zilnic, 28,8% săptămânal, 22,8% lunar și doar 26,2% nu au consumat alcool în ultimele 12 luni sau niciodată. Același raport constată o creștere a consumului zilnic de alcool odată cu înaintarea în vârstă a populației.

Un parametru îngrijorător este acela care descrie obiceiul de a ingera o cantitate mare de alcool într-un singur episod de consum (heavy drinking episodes). În mod concret, aceste episoade de consum excesiv sunt definite prin ingerarea a peste 5 băuturi alcoolice sau a echivalentului a peste 60 g de etanol pur într-o singură ocazie. Dintre statele membre UE, danezii și românii (38% și respectiv 35%) raportează cel mai frecvent un astfel de obicei de consum, cel puțin o dată pe lună.

Consumul de alcool a crescut în timpul pandemiei COVID-19

În Statele Unite ale Americii, în timpul pandemiei COVID-19, pe fondul unei izolări sociale și a dificultăților percepute odată cu nevoia de adaptare la noua realitate, vânzările de băuturi alcoolice au crescut cu 22% în martie 2020, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. De asemenea, comenzile online de astfel de produse au crescut cu peste 240% în martie 2020. În cazul românilor, Institutul Național de Sănătate Publică din România a raportat următoarele date:

• 67% dintre români au afirmat că au consumat alcool cel puțin o dată în 2019;
• 1 român bea în medie 12,6 litri de alcool pe an;
• 2,6% din populația României recunoaște dependența de alcool.

Alcoolul este cea mai larg răspândită substanță adictivă, cu implicații psihiatrice majore

În ultimul deceniu, numărul de spitalizări datorate consumului de alcool a fost în continuă creștere în Marea Britanie. Datele raportate pentru anul 2018 arată că 1,3 milioane de persoane din Marea Britanie au fost internate în spital din cauza alcoolului, ceea ce reprezintă 7,4% din toate spitalizările efectuate în întreaga țară. Persoanele dependente de alcool sunt de obicei internate fie pentru starea de intoxicație cu etanol, fie pentru sindromul de sevraj sau pentru orice altă complicație somatică asociată consumului de alcool.

Diagnosticul de intoxicație cu etanol presupune prezența de dovezi a unei ingestii recente de etanol, modificări comportamentale sau psihologice disfuncționale și a unuia dintre următoarele semne și simptome:

• vorbire neclară;
• tulburare de coordonare motorie;
• mers instabil;
• nistagmus (mișcări oscilatorii ritmice ale globilor oculari);
• deficit de atenție și memorie;
• stupor sau comă.

Sindromul de sevraj la alcool reprezintă o condiție medicală cu potențial de risc. Diagnosticul presupune ca ulterior întreruperii consumului de alcool (de tip abuziv, de lungă durată și în cantintăți mari) să apară următoarele manifestări:

• hiperactivitate vegetativă (transpirații, ritm cardiac mărit);
• tremor al mâinilor;
• greață sau vărsături;
• anxietate;
• agitație psihomotorie;
• insomnie;
• halucinații (vizuale, tactile sau auditive) cu caracter tranzitor;
• convulsii generalizate tonico-clonice.

O complicație severă și cu risc mare de deces a abuzului de alcool pe termen lung este Sindromul Wernicke-Korsakoff. Encefalopatia Wenicke reprezintă o condiție neurodegenerativă cauzată de carența de vitamina B1 (tiamină) survenită din cauze diverse, printre care consumul cronic de alcool. Deficitul de vitamina B1 afectează talamusul și hipotalamusul, cauzând confuzie, tulburări de vedere, hipotermie, hipotensiune, ataxie și comă. Sindromul Korsakoff este asociat dependenței de alcool și implică lezarea celulelor neuronale pe fondul carenței de tiamină. Principalele caracteristici ale sindromului Korsakoff sunt amnezia (manifestată prin dificultăți în dobândirea informațiilor noi sau în formarea de noi amintiri și în recuperarea amintirilor anterioare), tremorul, dezorientare, probleme de vedere și comă. Unii experți consideră că cele două tulburări reprezintă diferite etape ale aceleiași afecțiuni, denumită Sindrom Wernicke-Korsakoff.

Toate aceste tulburări psihiatrice descrise anterior, inclusiv dependența de etanol, necesită tratament de specialitate. Este necesară o abordare terapeutică multilaterală, care să utilizeze toate intervențiile disponibile în prezent, de la tratament farmacologic, la clinici de dezalcoolizare, psihoterapie, consiliere famililală și grupuri de suport.

Citește și:

• STUDIU. Un nou mecanism de reparare a ADN-ului ar putea explica legătura dintre consumul de alcool și riscul de cancer
• STUDIU. Fumat, colesterol, alcool, sare, fructe, legume, activitate fizică. Românii știu ce este sănătos, dar puțini aplică în viața de zi cu zi
• UPDATE. CE SPUN STUDIILE despre consumul de tutun: OMS trage un semnal de alarmă la metodele alternative de consum de nicotină