STUDIU. Sportul și activitatea fizică scad riscul de obezitate la nivel molecular, influențând epigenetic markerii metabolici
Exercițiile fizice și sportul au impact pe termen lung și la nivel profund, molecular, dincolo de efectele imediate asupra sănătății și modului în care arătăm. Un studiu publicat în Scientific Reports, Nature, efectuat la Universitatea de stat din Washington, arată că sportul (efectuat cu regularitate) ne schimbă în mod pozitiv epigenomul – procesele moleculare care reglează expresia genică din jurul ADN-ului, fără a-i aduce schimbări structurale la nivelul secvenței – cu impact asupra scăderii riscului de boli metabolice și obezitate. Toate tipurile de celule ale unui organism au aceeași secvență de ADN, dar dezvoltă specificitatea celulară prin epigenom.
La nivel macro, studiul subliniază importanța interacțiunii „sănătoase” cu mediul înconjurător (a se înțelege totalitatea elementelor care ne înconjoară) în evoluția unei persoane, sănătatea sa și riscul de boli. Așadar, da, ne putem influența major sănătatea prin stilul de viață, iar în multe dintre cazuri, stilul de viață sănătos poate domina predispoziția genetică. Un alt exemplu: STUDIU. Doar o oră pe zi de activitate fizică intensă scade riscul de diabet tip 2, independent de predispoziția genetică
În studiul de asociere la nivel de epigenom (EWAS) au fost analizate mostre de salivă de la 70 de perechi de gemeni monozigoți (identici), care au crescut împreună, dar care trăiesc separat la vârsta adultă. Datele epigenomice au fost corelate cu indicatori privind nivelul direct de activitate fizică, nivelul indirect (deplasarea în viața cotidiană) și indice de masă corporal, definiți astfel:
- Diferența privind nivelul de activitate fizică și sport a fost definită ca un geamăn având cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată până la viguroasă pe săptămână, iar celălalt geamăn având mai puțin de 150 de minute.
- Diferența de mers pe jos în cartier a fost determinată de un geamăn care locuiește într-un cartier dependent de mașină sau într-un cartier oarecum accesibil pe jos vs. geamănul care locuiește într-un cartier foarte accesibil pe jos sau într-un cartier considerat paradis pentru plimbări.
- Diferența de IMC a fost definită ca o diferență de ≥ 5 kg/m2 între cei 2 frați.
Frații din grupul unde s-au înregistrat diferențe privind activitatea fizică și sportul aveau indicatori mai scăzuți de boală metabolică, măsurați prin indicele de masă corporală (IMC) și dimensiunea taliei. Gemenii mai activi aveau, de asemenea, modificări epigenetice asociate cu un risc redus de sindrom metabolic, care crește riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet de tip 2.
Deoarece gemenii identici au, în linii mari, același bagaj genetic, studiul sugerează că markerii bolii metabolice sunt puternic influențați de stilul de viață activ al unei persoane și modul în care acesta este facilitate de mediul în care locuiește. Pe de altă parte, având în vedere studii recente care arată că gemenii identici nu au și profilul genetic identic, precum se credea anterior (Citește Gemenii monozigoți acumulează diferențe genetice începând din perioada de dezvoltare intrauterină), mai mulți factori ar putea fi implicați, însă ideea de fond rămâne.
Cercetarea a pornit de la dorința de a obiectiva impactul locului în care o persoană trăiește, asupra organismului, la nivel molecular. Rolul mediului „construit” în susținerea comportamentelor pro-sănătate a primit o atenție sporită în ultimul deceniu din cauza eșecului abordărilor la nivel individual, în care persoana își modifică în mod direct comportamentul și depune eforturi consistente pentru a avea o viață sănătoasă. Mediile construite „sănătos”, care facilitează mersul și activitățile în aer liber, oferă numeroase posibilități pentru a fi activ fizic și a face alegeri alimentare mai bune.
Fiind vorba despre un studiu efectuat în Statele Unite, au fost considerate medii dăunătoare, suburbiile întinse, unde automobilele sunt singura opțiune de transport, iar restaurantele fast-food și mall-urile sunt numeroase. Conform autorilor, acest mediu „obezogen” minimizează utilizarea energiei unei persoane și maximizează aportul de alimente.
Citește și:
- Eurobarometru pentru sport și activitate fizică 2022: 1 din 6 europeni a încetat activitățile sportive odată cu începutul pandemiei
- România, locul 2 în UE în privința sedentarismului. Parteneriat pentru prevenție între Centrul pentru Inovație în Medicină și Institutul Sportiv Român
- Dublarea nivelului de activitate fizică recomandat de ghiduri se asociază cu reducerea riscului de deces din cauze cardiovasculare