Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre noile recomandări UE pentru screening în cancerul de prostată

  • Podcast



În cadrul ediției de pe 7 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

„Recomandările acestea legate de screening despre care vorbim reprezintă o actualizare a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene. Acest update vine după aproximativ 20 de ani, iar ceea ce este nou este introducerea a încă trei tipuri de cancer, pe lângă cele trei pe care le știam, pentru care s-au strâns dovezi referitoare la importanța și eficacitatea programelor de screening. Dacă săptămâna trecută am vorbit despre screening-ul pentru cancerul pulmonar, astăzi vom vorbi despre screening-ul pentru cancerul de prostată, iar săptămâna viitoare vom spune câteva lucruri despre screening-ul cancerului gastric.

abonare

Aceste trei tipuri de cancer au fost introduse ca recomandări de către Consiliul Uniunii Europene în ultimul an, iar actualizarea recomandărilor reprezintă un element din planul de implementare al inițiativelor europene de combatere a cancerului. Dacă vorbim despre cancerul de prostată, aici au fost foarte multe discuții de-a lungul timpului în legătură cu screening-ul și mai cu seamă în legătură cu modul în care ar trebui să folosim informația pe care o obținem din testarea PSA pentru a putea să estimăm riscul, probabilitatea unui bărbat de a dezvolta cancer de prostată.

Noi știm că PSA-ul, antigenul specific prostatic este, după cum îi spune și numele, o proteină specifică prostatei, nu este un marker specific pentru cancerul de prostată. De altfel, valorile PSA cresc și în infecțiile prostatei, cresc și în adenomul de prostată, o afecțiune benignă a acestei glande. Aceste valori cresc și în cazul cancerului de prostată. Sigur, modelul pe care îl aveam în minte și care s-a dezvoltat în ultimii ani vorbea despre importanța urmăririi în timp a valorii PSA și, în mod clar, o creștere a valorii PSA, eventual susținută la câteva determinări, în comparație cu determinările anterioare, putea să fie sugestivă pentru un astfel de diagnostic.

Au mai fost discuții de-a lungul timpului despre cum ar trebui să fie pus în context poate cu alte determinări, valorile PSA, iar concluziile la care au ajuns cei care au actualizat aceste recomandări este că ar trebui folosită testarea PSA împreună cu imagistica prin rezonanță magnetică, RMN-ul mai pe scurt, ca examinare de control la o persoană la care valoarea PSA este crescută. Indicația este pentru persoane care au vârsta până la 70 de ani.”

„Suntem acum într-o etapă în care, cu greu, ne mai putem imagina tratamentele oncologice, managementul cazurilor oncologice, altfel decât încercând să fie cât mai precis. Această precizie este acum din ce în ce mai posibilă ca urmare a dezvoltării acestor teste comprehensive genomice, teste care ajută la identificarea celui mai potrivit tratament pentru pacientul potrivit și încă de la început. Lucrurile stau în felul următor, în măsura dezvoltării științelor în domeniul genomicii, biologiei celulare, structura, compoziția tumorilor a început să fie din ce în ce mai bine înțeleasă, iar modificările la nivelul ADN-ului din ce în ce mai bine înțelese. A crescut și capacitatea de a le pune în evidență.

Dacă în urmă cu 15-20 de ani, ceea ce reprezenta la acel moment standardul de aur era capacitatea de a pune în evidență o singură astfel de modificare la nivelul unei anumite gene printr-un singur test, acum suntem în punctul în care, prin testele acestea comprehensive genomice, putem să includem în panelul respectiv până la sute de gene, să identificăm uneori poate chiar zeci de alterări la nivelul ADN-ului și să selectăm dintre acele alterări pe acelea care dau cea mai mare probabilitate de răspuns favorabil la terapii.

Există un moment de oportunitate care nu trebuie pierdut și aici este marea diferență între oncologia de precizie de acum care este foarte mult bazată pe secvențierea materialului genetic al tumorii și abordările clasice. Ceea ce se întâmpla atunci în practica medicală era administrarea curelor de chimioterapie fără a ține cont de ceea ce este specific pentru tumori și chiar pentru pacienții respectivi. Acum suntem în această nouă paradigmă. Nouă mai degrabă pentru țara noastră, deoarece în alte țări genul acesta de testare se face de rutină la pacienții care au nevoie de ele, în acord cu ghidurile din Europa și SUA.”

„Am mai discutat anterior și despre cum exercițiile fizice îmbunătățesc supraviețuirea atunci când sunt făcute în timpul tratamentului oncologic, deci la persoane diagnosticate. În acest caz vorbim despre scăderea riscului de cancer la persoane care efectuează exerciții fizice. Dacă privim lucrurile invers și am discutat despre cum a crescut incidența tipurilor de cancer și mai ales la persoane tinere și punem asta în contextul creșterii prevalenței obezității, a sedentarismului și scăderea activității fizice cred că începem să înțelegem din ce în ce mai bine tabloul.

Una dintre mențiunile legate de această știre – scade riscul la pacienții cu sindrom Lynch. O persoană care are sindrom Lynch are un risc foarte ridicat de cancer colorectal cu determinism genetic. Este foarte important de știut că activitatea fizică la persoane cu risc foarte înalt este în măsură să reducă acest risc, iar asta este remarcabil și se întâmplă acest lucru prin faptul că se stimulează activitatea sistemului imun și știm că funcționarea bună a sistemului imun este una dintre cheile, dacă nu cea mai importantă în prevenirea dezvoltării cancerului prin îndepărtarea celulelor maligne. ”

Alte știri discutate în emisiune:

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: