Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre noile recomandări UE pentru screening în cancerul gastric
În cadrul ediției de pe 14 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„Consiliul Uniunii Europene a adăugat încă trei tipuri de cancer pe lista cancerelor pentru care se poate face screening, pe lângă ceea ce știam până acum (cancerul la sân, colorectal și de col uterin) au fost adăugate cancerul pulmonar, de prostată și cancerul gastric despre care vorbim astăzi. Recomandările se referă la screening, programe implementate pe scară largă, programe populaționale a căror scop este identificarea precoce a cazurilor de cancer, în acest caz de cancer gastric.
Aici au fost discuții de-a lungul timpului și, pe măsură ce dovezile au fost din ce în ce mai puternice în legătură cu asocierea dintre cancerul gastric și infecția cu Helicobacter pylori pe de-o parte, și pe de altă parte, pe măsură ce testele disponibile pentru a pune în evidență această bacterie au devenit din ce în ce mai performante și mai accesibile. Există, de exemplu, teste care pot pune în evidență antigene specifice bacteriei în materiile fecale sau sunt teste respiratorii. Sigur, avem și teste de sânge dar primele două se califică pentru a putea fi utilizate pe scară largă. Aceste condiții fiind îndeplinite, această recomandare a venit natural, cu mențiunea că trebuie să fie luată în calcul și zona din care provin persoanele respective.
Este evident că un astfel de program de screening este mult mai eficient și mult mai indicat a fi implementat în regiuni în care numărul de cazuri, incidența, prevalența cancerului gastric sunt mai mari. O altă recomandare ține de modul în care leziunile precanceroase ar trebui să fie monitorizate, iar din acest punct de vedere există o oportunitate pentru că endoscopia poate să pună în evidență la persoanele cu risc înalt aceste leziuni precanceroase, iar urmărirea lor se poate face de asemenea prin aceste mijloace imagistice de-a lungul timpului. O spun încă o dată, capacitatea de a depista cât mai precoce se traduce printr-o supraviețuire mai lungă și printr-o calitate a vieții mult mai bună. Din acest punct de vedere, testarea pentru Helicobacter pylori s-a făcut și se face și în România.”
„Noi discutăm foarte mult despre zona cancerului, în primul rând pentru că reprezintă o foarte mare problemă, pe de altă parte am avut în ultimele decenii și un avans extraordinar din toate punctele de vedere, de la prevenție, la depistare precoce, nu mai vorbim despre diagnostic și tratament. Când ne uităm la tabelele cu mortalitatea, constatăm că bolile cardiovasculare rămân, au fost tot timpul, cu excepția câtorva țări, principala cauză de mortalitate. Faptul că această predicție a creșterii numărului de cazuri nu ar trebui să ne surprindă.
Cred că este ceva normal, dar trebuie să fim atenți la ceea ce spune acest articol și anume la impactul mediului și mai ales a schimbărilor climatice asupra sănătății cardiovasculare. Practic identifică trei categorii de persoane expuse mai mult decât altele în fața acestui risc și anume: persoanele în vârstă (știm că bolile cardiovasculare au prevalență mai mare cu cât înaintăm în vârstă, o caracteristică pentru toate bolile netransmisibile), pentru populația afro-americană (probabil aici intervin și alte elemente culturale care țin de stilul de viață sau anumite caracteristici biologice). Foarte important pentru discuția de astăzi – această creștere a deceselor va fi evidențiată în zonele metropolitane.”
„Diferența între 7.000, 8.000, 9.000, 10.000 de pași este mică. Dacă ai ajuns la 7 mii de pași în medie pe zi cred că este foarte bine, este un mare plus pentru sănătate în general. Beneficiile activității fizice, ale mersului, sunt multiple: de la activarea sistemului imun, la o stare de bine, beneficii pe zona de sănătate mentală, de asemenea beneficii pe sănătatea metabolică, un risc mai mic de obezitate, de diabet zaharat.
Ideea este tocmai aceasta, cum facem ca să atingem fiecare dintre noi o astfel de medie. Apoi sunt absolut convins că numărul de pași în combinație cu alți determinanți ai sănătății ne vor da un profil mult mai precis. S-ar putea ca anumite persoane care trăiesc în zone mai puțin poluate și care au acces la servicii de sănătate de calitate și la timp, s-ar putea să nu aibă nevoie chiar de 7 mii de pași, 5 mii de pași s-ar putea să fie suficienți. Cred că vom avea parte de recomandări din ce în ce mai personalizate. Ideea este că mersul face bine sănătății, iar dacă aș conecta cu ceea ce am discutat mai devreme, cu orașele, de fapt orașele trebuie să îi ajute pe oameni să reînvețe mersul pe jos. Pentru asta este nevoie de trotuare, de o astfel de infrastructură fizică, dar cred că este nevoie și de un alt tip de <<infrastructură>>, de ceea ce înseamnă stilul de viață în orașe.”
Alte știri discutate în emisiune:
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre noile recomandări UE pentru screening în cancerul de prostată
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre noile recomandări UE pentru screening în cancerul pulmonar
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre noile recomandări UE pentru screening în cancer colorectal