Nivelurile ridicate de zahăr în sânge și rezistența la insulină în rândul adolescenților cresc semnificativ riscul de afectare timpurie a inimii, în special în cazul fetelor. Cercetarea, care a urmărit adolescenți cu vârste între 17 și 24 de ani, a evidențiat o legătură semnificativă între glicemia crescută și semnele precoce de boală cardiacă, chiar și în rândul tinerilor aparent sănătoși.
Publicat pe 29 aprilie 2025 în jurnalul Diabetes Care, studiul a urmărit cum glicemia persistent crescută afectează sănătatea inimii la tineri, fiind cel mai amplu studu de acest fel. Rezultatele sugerează că prediabetul și rezistența la insulină în adolescență pot provoca modificări structurale și funcționale ale inimii cu mult înainte de vârsta adultă.
Studiul a fost realizat în colaborare cu instituții internaționale, inclusiv Baylor College of Medicine (SUA), Universitatea din Berna (Elveția), Murdoch Children’s Research Institute (Australia), Universitățile din Bristol și Exeter (Regatul Unit) și Universitatea din Finlanda de Est.
Studiile anterioare au arătat că adolescenții cu glicemie ridicată au un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 mai târziu în viață. Însă acesta este primul studiu care demonstrează că deteriorarea inimii poate începe chiar înainte de apariția diabetului.
Cercetătorii au analizat datele a 1.595 de participanți din cohorta „Children of the 90s” a Universității din Bristol, care urmărește copiii născuți la începutul anilor ’90 până la maturitate. Participanții au efectuat analize de sânge și ecografii cardiace la vârstele de 17 și 24 de ani, oferind date despre impactul factorilor de risc asupra sănătății inimii.
Creștere alarmantă a prediabetului în rândul tinerilor
Una dintre cele mai îngrijorătoare constatări a fost creșterea dramatică a cazurilor de prediabet. La vârsta de 17 ani, 6,2% dintre adolescenți aveau glicemie crescută (≥5,6 mmol/L, conform Asociației Americane de Diabet). La 24 de ani, procentul a crescut la 26,9%. Folosind pragul mai strict de ≥6,1 mmol/L, rata a crescut de la 1,1% la 5,6%.
Această creștere a fost însoțită de semne tot mai evidente de afectare cardiacă. Hipertrofia ventriculară stângă (îngroșarea anormală a pereților inimii) a crescut de la 2,4% la 7,1%, iar disfuncția cardiacă – când inima nu se relaxează sau nu se umple corespunzător – a crescut de la 9,2% la 15,8%.
Efectele glicemiei asupra inimii
Glicemia crescută persistent a avut efecte clare asupra inimii. Adolescenții cu niveluri de glucoză ≥5,6 mmol/L timp de 7 ani au avut un risc cu 46% mai mare de a dezvolta hipertrofie ventriculară. La cei cu glicemie ≥6,1 mmol/L, riscul a fost de trei ori mai mare. De asemenea, glicemia ridicată a redus capacitatea inimii de a se relaxa între bătăi și a crescut presiunea fluxului sanguin care se întoarce în inimă – semne precoce ale unei posibile insuficiențe cardiace.
Fetele sunt mai vulnerabile decât băieții
Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri a fost diferența de gen în ceea ce privește efectele glicemiei asupra inimii. Deși ambele sexe au fost afectate, fetele au suferit o creștere a masei cardiace mult mai pronunțată decât băieții. În medie, glicemia crescută a contribuit la o creștere de 0,57 g/m².⁷ a masei cardiace la fete, comparativ cu doar 0,11 g/m².⁷ la băieți – o diferență de cinci ori mai mare.
„Surprinzător, am observat că glicemia crescută poate afecta inima fetelor de cinci ori mai rapid decât pe cea a băieților”, a declarat dr. Andrew Agbaje, profesor asociat la Universitatea din Finlanda de Est și autor principal al studiului. „Este necesară o atenție specială asupra fetelor în ceea ce privește prevenția.”
Această diferență de gen evidențiază nevoia unor strategii de prevenție și screening adaptate în funcție de sex, mai ales în adolescență – o perioadă deseori ignorată în ceea ce privește sănătatea inimii.
Ciclul vicios al grăsimii corporale și rezistenței la insulină
Rezistența la insulină – atunci când celulele nu mai răspund corect la insulină – a fost, de asemenea, asociată cu afectarea inimii. Persistența acestei condiții a crescut riscul de hipertrofie cardiacă cu 10%.
Mai important, cercetătorii au descoperit că două treimi din acest efect s-a datorat creșterii masei de grăsime. Cu alte cuvinte, pe măsură ce crește masa de grăsime, crește și rezistența la insulină, ceea ce agravează deteriorarea inimii. Acest cerc vicios poate accelera apariția bolilor cardiovasculare, dacă nu este întrerupt din timp.
Și mai alarmant este faptul că aceste schimbări au avut loc într-o populație în mare parte sănătoasă și cu greutate normală. Mulți dintre participanți nu ar fi fost considerați „cu risc” pentru boli cardiovasculare.
„Chiar și adolescenții aparent sănătoși și cu greutate normală pot fi pe drumul către boli cardiovasculare dacă au glicemie crescută și rezistență la insulină”, a avertizat Agbaje.
Importanta studierii factorilor de risc încă din copilărie
Aceste descoperiri subliniază nevoia de screening și intervenție timpurie. Adolescenții cu glicemie ridicată – chiar dacă se simt bine – pot beneficia de schimbări în stilul de viață, cum ar fi o alimentație mai sănătoasă, activitate fizică regulată și menținerea unei greutăți corporale adecvate.
Creșterea rapidă a prediabetului în intervalul 17–24 de ani arată că această perioadă este critică pentru formarea obiceiurilor care vor influența sănătatea pe termen lung. Odată ce adolescenții devin independenți, alegerile lor alimentare și de activitate pot consolida sau compromite sănătatea inimii.
Grupul de cercetare condus de Agbaje, urFIT-child, continuă să studieze legăturile dintre factorii de risc din copilărie și sănătatea pe termen lung. Acest studiu reprezintă un semnal de alarmă pentru părinți, medici și factori de decizie. Adolescența nu este doar o perioadă de creștere și învățare – este o fereastră critică pentru modelarea sănătății cardiovasculare.