Obiceiurile de zi cu zi, de la alimentație și mișcare până la fumat, ar putea lăsa o amprentă biologică în sânge. O nouă cercetare prezentată la congresul American Society of Human Genetics (ASHG) 2026 arată că anumite tipare ale proteinelor sanguine sunt asociate cu stilul de viață și cu riscul de a dezvolta, în anii următori, boli cronice precum diabetul de tip 2, boala renală și bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC).
Potrivit comunicatului ASHG, pe termen lung, aceste tipare proteice ar putea fi folosite alături de informațiile despre dietă, activitate fizică, fumat și greutate, pentru a recunoaște mai devreme persoanele care au nevoie de prevenție.
Ce informații pot oferi proteinele din sânge în plus față de chestionarele despre stilul de viață?
Chestionarele despre stilul de viață pot arăta ce declară oamenii că mănâncă, cât de des fac mișcare sau dacă fumează. Însă, proteinele din sânge ar putea oferi o altă perspectivă: felul în care aceste comportamente afectează organismul și influențează sănătatea pe viitor. Nivelurile proteinelor se pot schimba în funcție de comportamentul și de mediul fiecărei persoane, astfel că ele ar putea oferi indicii despre ce se petrece în organism.
Cum a fost realizat studiul?
Cercetătorii măsurat mii de proteine din plasmă și a căutat tipare asociate cu cinci dimensiuni ale stilului de viață: alimentația, greutatea corporală, activitatea fizică, fumatul și stilul de viață în ansamblu.
Participanții au fost apoi urmăriți timp de aproape 16 ani, pentru a vedea dacă aceste tipare se asociază cu apariția ulterioară a unor boli cronice. Comunicatul ASHG, publicat pe 21 octombrie, nu oferă detalii despre numărul participanților sau despre cohorta din care provin datele.
Ce au arătat rezultatele?
Persoanele ale căror profiluri proteice se asociau cu obiceiuri mai sănătoase au dezvoltat mai rar diabet de tip 2, boală renală și BPOC, o boală pulmonară cronică.
Un aspect important este că tiparele proteice au îmbunătățit estimarea riscului dincolo de informațiile tradiționale despre stilul de viață. De exemplu, un tipar asociat obezității a semnalat un risc crescut și la unele persoane care, după măsurătorile standard, nu erau încadrate ca având obezitate.
Ce a arătat un alt studiu al acelorași cercetători despre proteine și gene?
Într-un studiu precedent, aceeași echipă a evaluat dacă nivelul proteinelor din sânge poate anticipa apariția bolilor mai bine decât profilul genetic. Analiza a inclus datele a 39.843 de participanți din UK Biobank, urmăriți aproximativ 14 ani. Spre deosebire de profilul genetic, care rămâne neschimbat de la naștere, nivelul proteinelor din sânge poate fi influențat de mediu, de stilul de viață și de tratamente.
Proteinele au anticipat mai bine apariția bolilor în aproape nouă din zece afecțiuni analizate, în special în cazul bolilor cardiovasculare, metabolice și imune. Profilul genetic a fost mai util pentru majoritatea cancerelor, iar combinarea celor două tipuri de informații a îmbunătățit, de regulă, rezultatele.
Cele mai clare semnale au fost observate pentru boala cronică de rinichi, diabetul de tip 2 și poliartrita reumatoidă. În cazul acestor boli, analiza proteinelor a identificat cu mare precizie persoanele care urmau să fie diagnosticate în următorii trei ani, iar modificările din sânge erau adesea vizibile cu peste zece ani înainte de diagnostic.
Rezultatele au fost confirmate și într-un grup independent de 841 de participanți din Penn Medicine BioBank, inclusiv în rândul celor de origine africană.
Ce înseamnă rezultatele pentru prevenție?
Ambele cercetări sugerează că analiza proteinelor din sânge ar putea ajuta, în viitor, la identificarea mai timpurie a persoanelor cu risc crescut de boală, care ar putea beneficia de prevenție. Deocamdată însă, sunt necesare studii suplimentare înainte ca această abordare să fie folosită în mod obișnuit în practica medicală.
Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.
Citește și: