Accesează Esențial Covid-19
Știrile săptămânii 2-8 august 2021:
Influența factorului uman în testarea rapidă în masă: comportamente și percepții, rolul comunicării
De-a lungul ultimului an, multiple studii au demonstrat eficacitatea utilizării testării rapide antigenice în masă: testele rapide, dacă sunt efectuate de 2-3 ori pe săptămână, pe o populație suficient de mare, pot avea rezultate la fel de precise ca și testarea prin RT-PCR.
Un nou studiu a evaluat rolul factorului uman în testarea în masă de durată, subliniind că pentru testarea eficientă este nevoie ca persoanele să fie motivate să efectueze aceste teste și de un nivel ridicat de test-literacy pentru ca utilizatorii să poată autoraporta corect rezultatele.
Au fost evaluate peste 4 mii de persoane:
- Raportarea obligatorie a rezultatului sau izolarea în cazul unui rezultat pozitiv nu au fost percepute ca o barieră în demers;
- Participanții au întâmpinat dificultăți în interpretarea corectă a rezultatelor testelor;
- O scurtă intervenție de comunicare la persoanele care au avut rezultate negative a redus comportamentul de relaxare indus de rezultat, crescând deci probabilitatea ca persoana să continue să se testeze periodic și să respecte normele de protecție (purtarea măștii, distanțarea).
Rezultatele demonstrează că testele rapide antigenice au un mare potențial de a ajuta la combaterea pandemiei, dar numai atunci când o comunicare eficientă permite oamenilor să se testeze și să acționeze corespunzător.
EMA și ECDC reiterează îndemnul de vaccinare în contextul variantei Delta
Centrul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) au publicat recent o actualizare a recomandărilor privind vaccinarea împotriva COVID-19. Ambele autorități susțin și încurajează vaccinarea, mai ales în contextul transmisibilității ridicate a variantei Delta.
Pentru cazurile la risc înalt de complicații ca urmare a infecției COVID-19, poate fi luată în calcul scurtarea perioadei dintre cele două doze, în limita siguranței și eficacității clinice.
Mai mult, cele două entități subliniază faptul că infecțiile survenite la persoanele vaccinate cu schema completă nu înseamnă că vaccinurile nu funcționează – persoanele vaccinate au un risc mult mai mic de a dezvolta complicații sau forme severe.
Siguranța administrării celei de-a II-a doze de vaccin tip ARNm la persoanele care au avut reacții alergice de tip șoc anafilactic sau hipersensibilitate imediată după prima doză
Reacțiile alergice raportate în urma vaccinării contra COVID-19 cu vaccinuri tip ARN mesager (ARNm) au fost raportate de până la 2% din populația vaccinată – anafilaxia apărând la până la 2,5 la 10.000 de persoane. În acest context, există un anumit grad de incertitudine cu privire la administrarea unei a doua doze de vaccin ARNm COVID-19 după o reacție la prima doză.
Un studiu efectuat în cadrul mai multor spitale și centre medicale din SUA a evaluat profilul de siguranță al administrării celei de-a doua doze la pacienții care au avut reacții alergice imediate la prima doză:
- Au fost evaluați un total de 189 de pacienți;
- Dintre aceștia: 69% au avut reacție alergică la vaccinul Moderna și 31 la vaccinul Pfizer/BioNTech;
- 17% (32 pacienți) au făcut anafilaxie;
- 159 de pacienți (84%) au primit și a doua doză, dintre care 19 erau din grupul anafilactic;
- Dintre cei care au primit a doua doză, doar 20% au raportat potențiale simptome alergice după administrare, care au fost gestionate cu antihistaminice.
Datele susțin siguranța administrării celei de a doua doze la pacienții care raportează reacții alergice imediate după prima doză (primele 4 ore de la administrare).
Miocardita este de 6 ori mai frecventă după infecția Covid-19 decât după vaccinare
Conform rezultatelor preliminare ale unui studiu efectuat de specialiști din SUA, miocardita, un posibil efect secundar foarte rar al vaccinurilor de tip ARNm, este de șase ori mai probabil să apară după infecția Covid-19 decât după vaccinare.
În ultimul an au fost observate cazuri de miorcardită în urma vaccinării în schemă completă cu vaccinurile produse de Pfizer/BioNTech sau Moderna în populația tânără – băieți și bărbați sub 30 de ani. Studiul actual a evaluat date din Statele Unite și a evidențiat următoarele:
- În primele 12 luni de pandemie, persoanele de sex masculin cu vârsta între 12 și 17 ani au avut cel mai mare risc de a dezvolta miocardită, în primele 3 luni de la contractarea infecției, la o rată de 450 de cazuri la 1 milion de infecții;
- În urma schemei complete de vaccinare, autoritățile SUA au raportat doar 67 de cazuri, iar specialiștii care au lucrat la studiul actual au înregistrat doar 77 de cazuri de miorcardită per 1 milion de persoane din aceeași grupă de vârstă.
Administrarea heparinei ca anticoagulant la pacienții cu boală Covid-19 în stadiu critic nu aduce beneficii clinice
Rezultatele unui nou studiu demonstrează lipsa beneficiilor administrării heparinei în cazurile severe, critice, de Covid-19 pentru a preveni coagularea:
La pacienții cu boală în stadiu critic, o strategie inițială de anticoagulare, bazată pe administrarea de heparină în scop terapeutic nu a condus la o probabilitate mai mare de supraviețuire până la externarea din spital sau la un număr mai mare de zile fără suport de organ (days free of cardiovascular or respiratory organ support), decât îngrijirea farmacologică de tromboprofilaxie standard.
Pacienții cu boală Covid-19 în stadiu critic prezintă un risc ridicat de tromboză, în ciuda tratamentului anticoagulant standard. Heparina este un anticoagulant cu proprietăți antiinflamatorii și posibile proprietăți antivirale. Având în vedere raportările de risc trombotic în exces la acești pacienți, strategiile de anticoagulare cu doze crescute de heparină au fost introduse în unele ghiduri de tratament Covid-19, în special pentru bolnavii în stadiu critic. Cu toate acestea, eficacitatea și siguranța administrării diverselor doze de tratament anticoagulant sunt incerte.