Un studiu internațional de amploare, coordonat de cercetători de la Australian National University (ANU) și University of Oxford, aduce noi perspective asupra diferențelor de supraviețuire dintre femei și bărbați în țările cu mortalitate scăzută. Publicată în JAMA Network Open, cercetarea evidențiază rolul semnificativ al cancerelor reproductive feminine în diminuarea avantajului de longevitate al femeilor.
În mod tradițional, femeile au o speranță de viață mai mare decât bărbații în majoritatea țărilor cu venituri ridicate. Acest fenomen a fost explicat printr-o combinație de factori biologici (precum protecția hormonală), comportamentali (rate mai scăzute de fumat sau consum de alcool) și sociali. Totuși, noul studiu arată că acest avantaj nu este constant de-a lungul vieții și că este influențat semnificativ de cauze specifice de mortalitate, în special de cancerul de sân și cancerele ginecologice.
Analiza s-a bazat pe un set impresionant de date, incluzând peste 264 de milioane de decese înregistrate în 20 de țări, pe o perioadă de 65 de ani (1955–2020). Echipa internațională a utilizat metode demografice avansate pentru a evalua cum s-ar modifica tiparele de supraviețuire dacă cancerele reproductive feminine ar fi eliminate din cauzele de deces.
Rezultatele arată că între 35 și 60 de ani, femeile înregistrează o mortalitate crescută asociată cancerelor de sân și ginecologice. Această concentrare în perioada de mijloc a vieții este deosebit de relevantă, deoarece coincide cu anii de maximă activitate profesională, familială și socială. Practic, aceste tipuri de cancer reduc diferența de supraviețuire dintre femei și bărbați exact în etapa în care impactul asupra societății este cel mai mare.
Simulările realizate de cercetători arată că eliminarea acestor cancere ar conduce la o creștere medie de aproximativ 0,8 ani a avantajului de supraviețuire al femeilor, cu variații între țări. În unele contexte, impactul ar putea fi chiar mai mare, ceea ce subliniază importanța intervențiilor țintite în domeniul prevenției, screeningului și tratamentului precoce.
Un element inovator al studiului este utilizarea indicatorului demografic TCAL (truncated cross-sectional average length of life). Spre deosebire de speranța de viață clasică, care reflectă condițiile de mortalitate dintr-un anumit moment, TCAL integrează experiențele de mortalitate ale mai multor cohorte de naștere. Astfel, acest indicator permite o evaluare mai complexă a impactului pe termen lung al mortalității specifice cauzei asupra supraviețuirii populației.
Prin aplicarea acestui instrument, cercetătorii au evidențiat că impactul cancerelor reproductive feminine nu este un fenomen recent sau tranzitoriu. Dimpotrivă, acesta s-a menținut remarcabil de constant între generații, sugerând existența unor determinanți structurali, biologici și de acces la servicii de sănătate care persistă în timp.
Potrivit lui Wen Su, coautor al studiului, deși femeile continuă să trăiască mai mult decât bărbații, cancerele specifice femeilor reduc semnificativ acest avantaj în anii esențiali ai vieții adulte. Această observație are implicații nu doar pentru sănătatea individuală, ci și pentru îmbătrânirea populației, productivitatea economică și presiunea asupra sistemelor de sănătate.
Studiul subliniază că aceste cancere nu anulează avantajul de supraviețuire al femeilor, dar îl limitează în mod măsurabil. Cu alte cuvinte, dacă mortalitatea asociată acestor afecțiuni ar fi redusă semnificativ, diferența de longevitate dintre femei și bărbați ar putea deveni și mai pronunțată.
Rezultatele evidențiază importanța investițiilor continue în programe de screening, educație pentru sănătate și acces la tratamente moderne. În cazul cancerului de sân, screeningul prin mamografie și terapiile inovatoare au contribuit deja la scăderea mortalității în multe țări. Cu toate acestea, inegalitățile de acces și diferențele între sisteme de sănătate rămân provocări majore.
În paralel, cancerele ginecologice, precum cancerul de col uterin sau cancerul ovarian, continuă să reprezinte o povară importantă. Extinderea vaccinării împotriva HPV, creșterea participării la screeningul cervical și îmbunătățirea diagnosticului precoce pot avea un impact major asupra reducerii mortalității.
La nivel mai larg, studiul evidențiază modul în care mortalitatea specifică anumitor boli modelează diferențele de longevitate între sexe. În timp ce mortalitatea masculină este adesea asociată cu boli cardiovasculare și factori de risc comportamentali, mortalitatea feminină în perioada de mijloc a vieții este influențată semnificativ de cancerele reproductive.
Această perspectivă oferă o bază solidă pentru dezvoltarea unor politici de sănătate orientate pe gen, adaptate riscurilor specifice. În contextul îmbătrânirii populației și al creșterii prevalenței bolilor cronice, reducerea mortalității evitabile devine o prioritate strategică.
În concluzie, studiul coordonat de ANU și University of Oxford aduce o contribuție importantă la înțelegerea modului în care cancerele reproductive feminine influențează avantajul de supraviețuire al femeilor. Consolidarea intervențiilor în prevenție, screening și tratament nu ar avea impact doar asupra sănătății individuale, ci și asupra structurii demografice și a sustenabilității sistemelor de sănătate la nivel global.
Citește și
STUDIU. Formele agresive de cancer de sân, mai frecvente la femeile cu sindrom metabolic