Peste 2.7 miliarde de oameni, inclusiv aproape 800.000 milioane de copii, au fost expuși la fumatul pasiv la nivel mondial, ceea ce a contribuit la aproape 1.7 milioane de decese în 2023, conform unui studiu publicat în The Lancet Public Health. În rândul copiilor, infecțiile tractului respirator inferior au reprezentat principala cauză a poverii bolilor atribuibile fumatului pasiv, fiind asociate cu aproximativ 5,2 milioane de ani de viață sănătoasă pierduți (DALY) în 2023.
Acesta este primul studiu din cadrul inițiativei Global Burden of Disease care evaluează în mod sistematic expunerea la fumul de tutun din mediu ca factor de risc global distinct, integrând estimări ale prevalenței și ale poverii bolilor atribuibile acestuia pentru 204 țări și teritorii, în perioada 1990–2023. Pentru a îmbunătăţi estimările, au fost integrate 91 de surse noi privind expunerea la locul de muncă și 87 de surse noi de date referitoare la componența gospodăriilor.
Consumul de tutun rămâne o cauză majoră de morbiditate şi mortalitate, fiind responsabil pentru aproximativ 8 milioane de decese în anul 2023. Deși prevalența standardizată în funcție de vârstă a expunerii la fumatul pasiv a scăzut cu 22,2% între 1990 și 2023, numărul absolut al persoanelor expuse a rămas relativ constant la nivel mondial, inclusiv pe fondul creșterii populației.
Persoanele aflate în apropierea unui fumător sunt expuse atât „fumului lateral” (emis direct de produsul din tutun care arde), cât și fumului expirat de fumătorul activ. Componenta laterală, care predomină în aerul respirat de nefumători, este nefiltrată, conținând concentrații mai mari de compuși toxici și cancerigeni decât fumul inhalat de fumătorul activ.
Prin intermediul stresului oxidativ, al disfuncției endoteliale și al inflamației cronice, aceste expuneri cresc riscul de boli cardiovasculare, respiratorii, neoplazice și metabolice. Copiii sunt deosebit de vulnerabili, din cauza căilor respiratorii aflate în curs de dezvoltare, a sistemului imunitar imatur și a unei ventilații pe minut mai ridicate în raport cu masa corporală.
Boala cardiacă ischemică a reprezentat principala cauză de mortalitate asociată fumatului pasiv, fiind responsabilă pentru aproximativ 537.000 de decese la nivel mondial în 2023. Aceasta a fost urmată de boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), cu 354.000 de decese, accidentul vascular cerebral, cu 278.000 de decese, și cancerul pulmonar, cu aproximativ 161.000 de decese. În total, expunerea la fumul de tutun din mediul ambiant a contribuit la pierderea a 44,8 milioane de ani de viață sănătoasă (DALY), evidențiind impactul acesteia atât asupra mortalității premature, cât și asupra morbidității.
Copiii și adolescenții au reprezentat peste 12% din povara totală a bolilor atribuibile fumatului pasiv, expunerea fiind asociată cu aproximativ 5,55 milioane de ani de viață sănătoasă pierduți și 59.000 de decese în 2023. Includerea astmului bronșic în noua analiză a permis o evaluare mai cuprinzătoare a consecințelor respiratorii ale expunerii. Spre deosebire de expunerea în spațiile publice, care poate fi limitată prin legislația antifumat, expunerea în locuință depinde în mare măsură de comportamentul membrilor familiei, ceea ce evidențiază importanța protejării mediului domestic.
Reducerea expunerii populației la fumul de tutun din mediul ambiant este un pilon fundamental al eforturilor globale de reducere a riscurilor pentru sănătate asociate consumului de tutun. Rezultatele noului studiu subliniază necesitatea urgentă de a accelera implementarea și aplicarea unor măsuri cuprinzătoare de control al tutunului, în special pentru a proteja femeile și copiii, atât în spațiile publice, cât și în propriile locuinţe.