Pembrolizumab crește supraviețuirea și durata perioadei fără progresie a bolii, atunci când este adăugat unei combinații chimioterapice de săruri de platină și taxani, la pacienții cu cancer pulmonar scuamos netratat, indiferent de nivelul de expresie al PD-L1 (programmed death-ligand 1).
Rezultatele principale ale studiului publicat în The New England Journal of Medicine:
- supraviețuirea în grupul de tratament combinat cu pembrolizumab a fost de 15,9 luni, comparat cu 11,3 luni în grupul placebo
- supraviețuirea a crescut indiferent de nivelul de expresie al PD-L1
- perioada de supraviețuire fără progresie a bolii în grupul de tratament combinat cu pembrolizumab a fost de 6,4 luni, comparat cu 4,8 luni în grupul placebo
- reacții adverse de grad 3 sau mai mare au apărut la 69,8% în grupul de tratament combinat cu pembrolizumab, respectiv 68,2% în grupul placebo
- întreruperea tratamentului determinată de reacțiile adverse a fost mai frecventă în grupul de tratament combinat cu pembrolizumab (13,3%) față de grupul placebo (6,4%)
În studiul KEYNOTE-407 de fază 3, dublu orb, randomizat, au participat 559 de pacienți cu cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC), scuamos, metastatic, netratat. Aceștia au fost incluși fie în grupul de tratament cu 200 mg pembrolizumab, fie în grupul placebo, cu soluție salină, pentru până la 35 de cicluri. Toți participanții au primit în primele 4 cicluri, cure de carboblatin și paclitaxel sau nanoparticole de paclitaxel legate de albumină. Țintele primare de eficacitate au fost supraviețuirea și perioada de supraviețuire fără progresie a bolii.
Terapia de prima linie a cancerul fără celule mici, scuamos, metastatic, este chimioterapia pe bază de săruri de platină sau pembrolizumab (în cazul tumorilor care exprimă PD-L1 în mai mult de 50% din celule). Recent, pembrolizumab în combinație cu chimioterapice a crescut supraviețuirea pacienților cu NSCLC non-scuamos.
Pembrolizumab este un anticorp monoclonal ce blochează interacțiunea PD-L1 cu PD-1 și CD80. Fiziologic, interacțiunea dintre PD-L1 și PD-1 are rolul de a inhiba limfocitele T, menținând activitatea sistemului imun în limite normale, prevenind distrugeri tisulare sau fenomene autoimune. Unele tipuri de cancer se folosesc de această cale, pentru a inhiba răspunsul imun. Inhibitorii PD-L1 și PD-1 împiedică acest mecanism adaptativ al celulelor maligne.
Citește și:
- Durvalumab: prima imunoterapie aprobată în UE pentru cancerul pulmonar non-microcelular stadiul 3, nerezecabil
- Imunoterapia cu pembrolizumab scade cu 50% mortalitatea în carcinomul pulmonar non-microcelular, non-scuamos, metastazat, dacă se adaugă standardului actual de tratament
- #ASCO18. Pembrolizumab, mai eficient decât chimioterapia ca tratament de linia I în cancerul pulmonar non-microcelular, independent de nivelul PD-L1