În ciuda crizei actuale de sănătate publică, cancerul reprezintă o problemă care nu poate aștepta. Pe lângă impactul negativ pe care l-a avut asupra vieții noastre, pandemia a adus cu sine și o mulțime de lecții și progrese științifice pe care putem construi în viitor. Prof. Dr. Walter Ricciardi, președinte Misiunea pentru Cancer a vorbit în cadrul unui interviu realizat de editorul nostru, Dr. Bianca Cucoș, despre impactul Covid-19 asupra situației cancerului în Europa și lecțiile desprinse în urma pandemiei.
„Situația a fost și este teribilă. Pandemia a avut un impact negativ asupra îngrijirilor sanitare de rutină, dar și asupra prevenției și intervențiilor precoce. Sunt milioane de testări care au fost anulate, și, desigur, de intervenții chirurgicale care au fost întârziate. Deci situația este tragică” – Prof. Ricciardi
Ceea ce am făcut în ultimele 19-20 de luni a fost să producem un raport al Mission Board on Cancer, incluzând un capitol special, care oferă indicații pentru revenirea potrivită din criză, care este, desigur, în mâinile statelor membre, deoarece sănătatea se află sub jurisdicția statelor membre. Dar oferim câteva sfaturi și sugestii, punem la dispoziția statelor membre un traseu pentru recuperare și redresare. Dar, desigur, este nevoie de acțiune – cu cât mai devreme, cu atât mai bine.
- Obiectivele Cancer Mission
Misiunea pentru cancer – conceptul de misiune este nou în Horizon Europe – n-a mai existat un concept cu o țintă atât de ambițioasă de atins în 7 ani, cu un efort substanțial, atât din partea Comisiei Europene, statelor membre, cât și Parlamentului European, dar mai ales, din partea cetățenilor.
Așadar, misiunea este despre motivarea cetățenilor și sprijinirea lor pentru a rezolva o problemă importantă. Ai crede că având mai puțin de 10% din populația lumii, UE nu experimentează 25% din povara cancerului… Dacă nu luăm acum măsuri, vom avea aproximativ 50% din povara bolii până în 2035. Trebuie să acționăm.
Și după doi ani de lucru, am venit cu 13 recomandări, în 5 domenii cheie – prevenție, diagnostic și tratament, calitatea vieții și, în plus, două domenii transversale – echitatea, deoarece trebuie să îmbunătățim accesul la îngrijiri, la prevenție, care sunt inegal distribuite la nivel UE, dar și să schimbăm abordarea culturală și să îmbunătățim accesul la îngrijiri și prevenție pentru pacienții pediatrici.
Acestea sunt cele 5 domenii și putem cuantifica beneficiile dacă vizăm aceste domenii: putem salva până la 3 milioane de vieți până în 2030, deci este o îmbunătățire substanțială în sănătatea cetățenilor europeni.
- Pandemia a subliniat importanța accesului mai rapid la rezultatele cercetării medicale, astfel încât cetățenii să beneficieze cât mai devreme posibil. Cum s-a schimbat cercetarea oncologică și care sunt direcțiile viitoare?
Trebuie să ne reamintim că avem un vaccin atât de eficient datorită cercetărilor în domeniul oncologic, care au subliniat utilitatea ARNm. Așadar, cercetarea în cancer reprezintă o activitate de pionierat care aduce beneficii întregului spectru al îngrijirii medicale.
În ceea ce privește viitorul, platformele și cercetarea în oncologie sunt incredibile și ne putem baza pe aceste descoperiri. Așa cum ați menționat, trebuie să aducem cercetarea cât mai repede către pacienți și cetățeni, către consumatori.
Și cred că singurul loc unde asta se poate întâmpla fără a crește inegalitățile este Europa, deoarece împărțim valori comune, conceptul de acoperire universală, faptul că sănătatea și îngrijirile în sănătate sunt un drept uman fundamental, și nu comodități. Și cred că efortul tuturor liderilor de opinie merge exact în această direcție.
- Având în vedere multitudinea de date care poate fi generată actual despre o persoană, datorită abordărilor multi-omice, considerați că prevenția personalizată va deveni o realitate? Cum dorește Cancer Mission să îmbunătățească prevenția personalizată?
Exact acesta este conceptul din spatele a cel puțin trei dintre recomandările Board-ului. Propunem, așadar, investiții în genomică și în scorurile de risc poligenic pentru prevenție. Atribuim o mulțime de fonduri pentru prevenția și îngrijirea personalizată. Și susținem crearea Centrului European Digital pentru Pacientul cu Cancer – pentru a împărtăși informația despre toți pacienții.
Acesta este conceptul care stă la baza misiunii. Ceea ce afirmă misiunea este că trebuie să acționăm cu toții, împreună. Iar acest lucru este complex, implică multe obstacole, dar este posibil. Deci, nu putem face prevenție, apoi să trecem la îngrijire. Ordinea este prevenție – diagnostic și tratament precoce – calitatea îngrijirii – îmbunătățirea echității – toate împreună. Acestea sunt cele 13 acțiuni propuse de noi.
- Accesul la noi medicamente inovatoare în oncologie înseamnă acces la diagnostic de precizie, biomarkeri, abordări personalizate. Și aceasta este o arie unde observăm multe inegalități la nivel european, inclusiv România are probleme la acest capitol – atât din punct de vedere al terapiilor, cât și testării și screening-ului. Cum vor asigura noile proiecte lansate în UE faptul că inovația devine un factor care unește și scade inegalitățile între regiuni și nu invers?
Utilizând idei și soluții alternative. De exemplu, ne putem baza pe rețele deja existente, care funcționează deja. Nu vrem să reinventăm roata, ci să oferim suport acestor rețele. Există țări unde centrele comprehensive oncologice nu sunt suficient dezvoltate. Vrem să sponsorizăm activitățile de twinning și transfer de cunoștințe și bune practici de la un stat la altul, sau în interiorul țărilor, dintr-o regiune în alta. Așadar, vrem să investim în rețelele deja existente și vrem să îmbunătățim practicile și să le transferăm dintr-o parte a continentului, în altă parte a continentului.
- În ultimii 10 ani, înțelegerea noastră asupra genomicii a crescut enorm. Iar în pandemie, am văzut cum aceste tehnologii pot aduce o mare valoare sistemelor de sănătate. Mă uitam la UK, care a lansat anul trecut o strategie națională pentru supravegherea genomică. Putem să luăm un astfel de exemplu de bune practici și să construim la nivelul statelor membre?
Da, cu siguranță acest lucru se va întâmpla. Problema este că dacă nu avem o abordare la nivel european, se va întâmpla în anumite țări și în altele nu. Efortul nostru constă în a face ca acest lucru să se întâmple în mod egal, într-un mod care nu crește inegalitățile. Nu putem ascunde că acestea sunt provocări majore, deoarece resursele umane, tehnologice, investițiile, sunt foarte heterogene la nivel european. Acesta este scopul Misiunii pentru cancer – ca nu doar țările bogate și mari să facă asta, ci și țările mai mici și mai sărace din Europa.
- Această criză a subliniat și rolul fiecărui cetățean de a fi responsabil pentru propria sănătate. Cum putem schimba percepția publică asupra cancerului? Dintr-o boală fatală, într-un care poate fi controlată pe termen lung și să creștem nivelul de cancer literacy și health literacy?
Desigur că este complicat, deoarece nivelul de literație (alfabetizare, cunoaștere) științifică – scientific literacy – variază foarte mult, între țări și în interiorul țării. Din nou, acest lucru trebuie să ofere oportunități pentru inițiative creative, bazate pe metode tradiționale, dar și inovatoare de comunicare. Moduri inovatoare de educare și transformare culturală. Noi am dezvoltat câteva idei, dar, desigur, responsabilitatea pentru implementare revine statelor și, în parte, Comisiei. Pentru prima dată, avem constituit un subgrup, format din statele membre (miniștri ai sănătății și cercetării), lucrând cu Comisia în acest sens. Nu este ușor, însă pentru prima dată avem un organism formal care se ocupă de asta.
- România se află în topul primelor 10 țări UE cu cea mai mare mortalitate determinată de cancer – anul trecut, în timpul consultării pentru Planul european de cancer a fost dată ca exemplu negativ de către președintele CE. Care ar fi recomandările dvs. pentru România?
România este un stat unde accesul la medicamente inovatoare, dezvoltarea programelor de screening, schimbarea culturală, sunt în urmă. Desigur, voința politică este importantă – Guvernul român trebuie să meargă în această direcție. Iar dacă acest lucru se va întâmpla, va fi o oportunitate ca Mission on Cancer să fie eficientă și în România. Dar este nevoie de voință politică pentru acest lucru și de atitudinea necesară pentru implementare.
Citește și:
- Cancer Mission: Rolul cercetării și inovării în oncologie, pentru salvarea de vieți și o viață mai bună și mai lungă pentru cetățenii europeni
- Campania „Time to Act”: Lupta împotriva cancerului nu poate aștepta încheierea pandemiei COVID-19
- RAPORT. „Every day Counts”: Impactul COVID-19 asupra accesului la servicii medicale oncologice în UE