Starea de sănătate a mamei și a fătului este puternic influențată de mediul înconjurător: de la dieta și starea de sănătate a mamei, până la elemente precum poluarea. Tot mai multe date indică faptul că poluarea atmosferică ne afectează de la cele mai fragede vârste, iar o meta-analiză publicată recent în JAMA sumarizează datele din 57 de studii, care concluzionează faptul că frecvența nașterilor premature și a nou-născuților cu greutate mică la naștere se corelează în mod semnificativ cu expunerea mamei la poluare atmosferică și la temperaturile crescute, rezultate din schimbările climatice recente.
Schimbările climatice din ultimele decenii (cunoscute și drept încălzire globală) afectează mai multe elemente ale vieții de zi cu zi, precum accesul la diferite resurse sau gradul de pregătire în caz de dezastre naturale. Mai mult, și sănătatea umană este profund afectată de poluare și schimbările climatice, după cum rezultă din numeroase studii desfășurate în ultimii ani. În cazul riscului obstetrical, meta-analiza prezentă a inclus toate studiile, publicate în perioada 2007-2019, care au inclus populații din Statele Unite ale Americii și au urmărit efectele poluării (expunerea la ozon, căldură și particule materiale suspendate în aer, cu diametru de maxim 2,5 microni, denumite PM 2,5) asupra apariției de nașteri premature și de greutate mică la naștere. În total au fost incluse 68 de studii, care au urmărit 32.798.152 de nașteri. Dintre acestea, 57 (48 din 58 de studii asupra poluării atmosferice și 9 din 10 studii asupra căldurii excesive) au concluzionat că există o corelație între poluare și efectele adverse la naștere.
Meta-analiza a urmărit un număr mare de studii, realizate urmărind metodologii diferite. De aceea, și rezultatele sunt diferite. Câteva observații relevante se desprind, însă, prin gruparea studiilor care au urmărit aceeași factori de risc și aceleași efecte:
- La o expunere mediană de 1,35 μg/m3 PM2,5 de-a lungul întregii sarcini, riscul global de naștere prematură a crescut cu 3%, de naștere înainte de săptămâna 35 de gestație cu 7% și de naștere înainte de săptămâna 30 cu 18%;
- Un element important este riscul cu 52% mai mare al mamelor care suferă de astm de a naște prematur;
- Riscul de a naște un copil cu greutate mică crește cu 3% la fiecare 5 km distanță de o uzină de procesare a deșeurilor solide;
- Expunerea la PM2,5 crește riscul de greutate mică la naștere cu 2-36%;
- Riscul de a pierde sarcina în mod spontan se corelează cu expunerea la alți poluanți atmosferici: monoxidul de carbon, dioxidul de azot sau dioxidul de sulf;
- Mai multe dintre studii au identificat o serie de factori suplimentari, care cresc riscul mamelor de a fi afectate de poluare:
- Comorbidități pulmonare (astm bronșic);
- Vârstele extreme ale mamelor;
- Nivel educațional scăzut și urmărirea inadecvată a sarcinii de către medic;
- Locuințele în centrul orașului sau aproape de căi rutiere mari (expunere mai accentuată la poluare).
Expunerea mamelor la extreme climatice și temperaturi mult peste media normală a perioadei respective este un alt factor de risc pentru sarcină, a cărui importanță începe să fie înțeleasă, în contextul încălzirii globale:
- Riscul de naștere prematură se corelează cu expunerea mamei la temperaturi extreme (cuantificate prin media săptămânală de temperatură și comparate cu media istorică corespunzătoare): riscul adițional variază între 8,6% și 21.0%;
- Expunerea la căldură crește riscul de greutate mică în al treilea trimestru de sarcină și la naștere: un studiu a relevat că o expunere la temperaturi cu 5.6°C mai mari decât media de-a lungul trimestrului III crește cu 15,8% riscul de greutate mică la naștere;
- Ambele studii care au urmărit variațiile de temperatură în relație cu incidența întreruperii spontane de sarcină au concluzionat că expunerea la căldură crește riscul acestui eveniment:
- Risc adițional de 10,4% la fiecare 5.6°C peste medie;
- Risc adițional de 6% pentru fiecare 1°C peste medie, în săptămâna ce precede nașterea.
Nașterea prematură, greutatea mică la naștere și pierderea spontană a sarcinii – evenimentele obstetricale adverse urmărite în această meta-analiză – sunt deosebit de complexe, și mai mulți factori de risc pot crește incidența acestora. În ceea ce privește expunerea la poluanți atmosferici, mecanismele propuse includ transportul transplacentar al substanțelor suspendate în aer și inspirate de către mamă, care pot stimula răspunsuri inflamatorii anormale, stress oxidativ sau pot altera funcționarea sistemului nervos. Greutatea mică la naștere poate rezulta prin expunerea fetală directă la substanțele poluante, alterarea funcției cardiorespiratorii a mamei, iar la nivelul placentei au fost identificate procese inflamatorii și de modificare a expresiei genice.
Mecanismele prin care căldura extremă afectează sarcina sunt similar de complexe: nașterea poate fi declanșată de deshidratare, vâscozitate sangvină crescută, ruptură prematură de membrane sau termoreglare corporală ineficientă – toate acestea fiind accentuate de expunerea la temperaturi ridicate. Greutatea mică la naștere se corelează cu un flux sanguin scăzut la nivel uterin și un schimb de gaze și nutrienți afectat la nivelul placentei. Volumul lichidului amniotic scăzut și leziunile directe la nivelul placentei sunt mecanisme implicate și în apariția de pierderi spontane de sarcină.
Poluarea și sănătatea umană
PM 2,5 sunt o categorie de particule materiale, suspendate în aer, cu diametrul de maxim 2,5 microni – acestea sunt considerate deosebit de periculoase, deoarece diametrul mic le permite accesul în căile respiratorii umane. Un studiu realizat la nivel european relevă un risc de cancer pulmonar cu 18% mai mare pentru fiecare 5 μg PM 2,5 în plus/metru cub de aer atmosferic. Din acest motiv, UE a impus media anuală de 25 µg/m3 pentru nivelul maxim admis de PM 2,5 în aer.
În ceea ce privește ozonul, acesta este cunoscut pentru efectele benefice, atunci când se regăsește în straturile superioare ale atmosferei (la 10-50 km distanță de suprafața Pământului) și protejează contra razelor ultraviolete. Cu toate acestea, poluanții atmosferici cunoscuți, hidrocarburile și oxizii de azot, contribuie la formarea ozonului în straturile inferioare ale atmosferei, unde are efecte nocive contra sănătății: iritarea căilor respiratorii, agravarea astmului bronșic, creșterea riscului de a suferi infecții respiratorii, și un efect proinflamator general în organism.
Concentrația acestor poluanți se află în continuă creștere în aerul atmosferic: se estimează că a crescut cu 5% concentrația PM 2,5 și cu 2% concentrația ozonului în aer, între anii 1860 (perioada preindustrială) și anii 2000. Toți cei trei factori evaluați de meta-analiza de față se potențează reciproc: creșterea temperaturii medii conduce la o producție mai mare de ozon în aerul pe care în respirăm, iar particulele pe bază de carbon, care fac parte din categoria PM 2,5, contribuie la efectul de seră care crește temperatura medie.
La fel ca ozonul, căldura excesivă este un rezultat indirect al poluării: utilizarea combustibililor fosili a condus la un conținut ridicat de dioxid de carbon în atmosferă, ceea ce contribuie la creșterea mediei de temperatură la nivel mondial, an de an. Căldura extremă poate afecta sănătatea atât prin evenimente acute (de exemplu insolația) cât și prin facilitarea acumulării poluanților atmosferici care afectează sistemul respirator. Statisticile relevă o mortalitate ridicată, înregistrată în perioadele caniculare: în Europa au fost 70.000 de decese premature în vara anului 2003 (când s-a înregistrat un record termic).
Nu doar nou-născuții sunt afectați de poluare: se estimează că poluarea aerului conduce la 7 milioane de decese premature, la nivel mondial, în fiecare an. Principalul organ afectat este plămânul, însă date din literatura de specialitate indică existența unui risc crescut și în ceea ce privește diabetul, bolile reumatologice, neurodegenerative și vasculare.
Citește și:
- #EAN20. Riscul de a dezvolta scleroză multiplă este cu 29% mai mare pentru persoanele care locuiesc în mediul urban
- STUDIU. „City in a test tube”: Expunerea timp de doar două ore la un nivel mediu de poluare urbană afectează sistemul cardiovascular pe durata întregii zile
- #ESCCongress. Noul ghid al Societății Europene de Cardiologie pentru diagnosticul și managementul sindromului coronarian cronic. Ce rol au poluarea și zgomotul?
- #EuroCMR2019. Expunerea femeilor însărcinate la fumul de țigară crește riscul dezvoltării malformațiilor congenitale la făt