Un studiu recent publicat în Nature Medicine subliniază importanța reducerii factorilor de risc din mediu pentru îmbunătățirea speranței de viață și prevenirea bolilor cronice. Cercetătorii de la Universitatea din Glasgow evidențiază că starea de sănătate nu este determinată exclusiv de factori genetici, ci este influențată semnificativ și de factori externi, precum poluarea, stilul de viață și condițiile socio-economice. Expunerea prelungită la poluanți atmosferici și microplastice poate favoriza îmbătrânirea accelerată și crește susceptibilitatea la afecțiuni cronice, ceea ce justifică necesitatea unei abordări integrate pentru monitorizarea acestor expuneri. În acest sens, cercetătorii propun dezvoltarea unui Proiect al Expozomului Uman, similar Proiectului Genomului Uman, pentru a investiga impactul factorilor externi asupra sănătății umane.
Expozomul uman, concept introdus de Christopher Wild în 2005, reprezintă totalitatea expunerilor la factori fizici, chimici, biologici și sociali care interacționează cu profilul genetic individual și contribuie la determinarea riscului de apariție a bolilor cronice și a proceselor de îmbătrânire. Cercetările recente, precum cele conduse de profesorul Paul Shiels în 2021, sugerează că influența factorilor de mediu asupra longevității este mai semnificativă decât cea a factorilor genetici, iar expunerea cumulativă la poluare, stres cronic și adoptarea unei diete dezechilibrate poate activa mecanisme patologice ce accelerează degradarea celulară și favorizează afecțiunile cardiovasculare și metabolice. Structurat pe trei niveluri, expozomul include: componenta internă (metabolismul, inflamația, microbiomul și răspunsurile imune), componenta specifică (expuneri individuale la poluanți, substanțe chimice, alimentație, infecții, administrarea de medicamente și stresul) și componenta generală (situațiile socio-economice, condiții climatice, stil de viață).
Extinderea cercetărilor asupra expozomului uman are implicații semnificative pentru sănătatea publică, oferind o înțelegere aprofundată a interacțiunilor dintre factorii genetici și factorii externi. Inițiative internaționale, precum Exposome-NL și Exposome-City, demonstrează deja importanța colectării și analizării datelor privind expunerile ambientale și stilul de viață. Această abordare poate transforma sistemele de sănătate în care prevenția și reducerea expunerii la factori de risc modificabili devin priorități, diminuând astfel povara bolilor cronice.
În acest context, progresele în inteligența artificială (AI) permit o analiză mai precisă a interacțiunilor complexe dintre expozom și sănătate. Modelele predictive bazate pe AI pot identifica corelațiile dintre expunerile la factori de mediu și predispoziția la afecțiuni cronice, facilitând formularea unor recomandări personalizate pentru prevenție. Utilizarea acestor tehnologii inovatoare ar putea optimiza politicile de sănătate publică, promovând un model medical centrat pe prevenție și intervenție timpurie, cu impact pozitiv asupra sănătății populației și sustenabilității sistemelor de îngrijire medicală.
Citește și:
- STUDIU. Poluarea și stilul de viață nesănătos exacerbează riscul de afectare cognitivă la persoanele cu boli cardiometabolice
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Trăim într-un ecosistem biologic, social și economic ce favorizează apariția bolilor cronice netransmisibile”
- STUDIU. Factorii socio-economici influențează profilul molecular individual și ar trebui incluși în modelele de predicție a riscului pentru bolile cronice