Un studiu de amploare sugerează că screeningul cancerului de sân poate fi regândit fundamental. În locul mamografiei anuale recomandate indiferent de profilul individual, o abordare personalizată, bazată pe evaluarea riscului fiecărei femei, este la fel de sigură și poate fi mai eficientă. Datele arată că această strategie nu duce la creșterea numărului de cancere diagnosticate în stadii avansate și permite, în același timp, direcționarea resurselor către femeile care au cu adevărat nevoie de investigații mai frecvente și mai complexe.
Rezultatele provin din prima fază a studiului WISDOM, care a inclus aproximativ 46.000 de femei din Statele Unite. Studiul a fost publicat în JAMA și prezentat în cadrul San Antonio Breast Cancer Symposium, unul dintre cele mai importante congrese internaționale dedicate cercetării în cancerul de sân. Acesta a fost coordonat de University of California, San Francisco (UCSF), un centru recunoscut pentru cercetarea în oncologia mamară și medicina personalizată.
Sreeningul cancerului de sân nu ar trebui să fie decis doar de vârstă. Integrarea informațiilor genetice, biologice și de stil de viață permite adaptarea frecvenței și tipului de investigații la riscul real al fiecărei femei, fără compromisuri în ceea ce privește siguranța.
De ce nu mai este suficient criteriul vârstei
Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer la femei, cu excepția cancerelor cutanate. Deși ghidurile de screening au contribuit la reducerea mortalității, ele pornesc, în mare parte, de la o abordare uniformă: femeile sunt încadrate în programe de screening în funcție de vârstă, nu de riscul individual. Această logică ignoră însă variațiile mari de risc existente între persoane.
Dovezile științifice acumulate în ultimii ani arată că riscul de cancer de sân este influențat de o combinație complexă de factori: variante genetice, densitatea țesutului mamar, istoricul medical, factorii reproductivi, alimentația, activitatea fizică și alți determinanți ai stilului de viață. În acest context, o parte dintre femei sunt supuse unor investigații repetate de care nu au neapărat nevoie, în timp ce altele, cu risc crescut, pot beneficia insuficient de screening intensiv.
Cum a funcționat screeningul bazat pe risc în studiul WISDOM
Studiul WISDOM a comparat două strategii: screeningul standard, cu mamografie anuală, și un screening personalizat, adaptat riscului individual. Evaluarea riscului s-a bazat pe modele validate clinic, care au integrat date despre vârstă, genetică, densitatea sânilor, istoricul de sănătate și factorii de stil de viață.
Pe baza acestei evaluări, participantele au fost încadrate în patru categorii distincte:
- Risc scăzut (26%) – femeilor din această categorie li s-a recomandat să amâne screeningul până la vârsta de 50 de ani sau până în momentul în care riscul estimat ajungea la nivelul unei femei de 50 de ani.
- Risc mediu (62%) – screening prin mamografie o dată la doi ani.
- Risc crescut (8%) – screening anual.
- Risc foarte crescut (2%) – două investigații pe an, alternând mamografia cu RMN-ul mamar, indiferent de vârstă.
Pentru femeile din categoriile de risc crescut și foarte crescut, screeningul a fost completat de recomandări personalizate de reducere a riscului. Acestea au inclus consiliere privind alimentația, activitatea fizică, stilul de viață și, în unele cazuri, opțiuni de tratament medicamentos. De asemenea, participantele au avut acces la un instrument digital de luare a deciziilor legate de sănătatea sânului și la suport din partea unui specialist.
Siguranță clinică și preferințele femeilor
Un element esențial al evaluării a fost impactul asupra stadiului de diagnostic. Rezultatele arată că screeningul bazat pe risc nu a dus la o creștere a numărului de cancere diagnosticate în stadii avansate comparativ cu screeningul anual standard. Aceasta este o concluzie-cheie, deoarece una dintre principalele temeri legate de reducerea frecvenței screeningului este riscul de diagnostic tardiv.
În plus, acceptarea acestei strategii de către participante a fost foarte ridicată. Femeile care au ales să nu fie randomizate și să decidă singure metoda de screening au preferat, în proporție de 89%, abordarea bazată pe risc. Acest rezultat sugerează că screeningul personalizat răspunde mai bine așteptărilor și nevoilor femeilor, oferind un sentiment de control și relevanță clinică.
Ce aduce nou integrarea geneticii
Unul dintre cele mai relevante rezultate ale studiului se referă la rolul testării genetice. Aproximativ 30% dintre femeile care au avut o variantă genetică asociată cu un risc crescut de cancer de sân nu aveau un istoric familial cunoscut al bolii. În practica curentă, aceste femei nu ar fi fost, în mod obișnuit, eligibile pentru testare genetică și, implicit, pentru un screening mai intensiv.
Pe lângă variantele genetice cu impact mare, studiul a integrat și un scor poligenic de risc, bazat pe multiple variații genetice cu efect individual mic, dar semnificativ cumulativ. Utilizarea acestui scor a crescut precizia estimării riscului și a determinat reclasificarea nivelului de risc pentru 12–14% dintre participante.
Această abordare arată că istoricul familial, de unul singur, nu este suficient pentru identificarea femeilor cu risc crescut și că evaluarea genetică poate juca un rol important în personalizarea screeningului.
Primii pași către prevenție personalizată
Studiul WISDOM susține o schimbare de paradigmă: de la un screening uniform, aplicat tuturor femeilor dintr-o anumită grupă de vârstă, la un model care ține cont de riscul individual și care integrează prevenția activă. Direcționarea investigațiilor intensive către femeile cu risc crescut și reducerea screeningului inutil la cele cu risc scăzut pot aduce beneficii atât la nivel individual, cât și la nivel de sistem de sănătate.
Pentru femei, aceasta înseamnă mai puține investigații inutile, mai puțină anxietate legată de rezultate fals pozitive și, pentru cele cu risc crescut, o protecție mai bună prin monitorizare adecvată și măsuri de prevenție personalizate. Pentru sistemele de sănătate, abordarea bazată pe risc promite o utilizare mai eficientă a resurselor și o mai bună focalizare pe prevenție.
Ce urmează: WISDOM 2.0
Cercetarea continuă prin etapa WISDOM 2.0, care își propune să rafineze și mai mult evaluarea riscului și să identifice femeile predispuse la forme agresive de cancer de sân, inclusiv la vârste mai tinere. Prin integrarea continuă a datelor genetice, biologice și clinice, cercetătorii urmăresc dezvoltarea unor strategii de screening și prevenție tot mai bine adaptate fiecărei persoane.
În ansamblu, rezultatele WISDOM indică o direcție clară pentru viitorul screeningului oncologic: personalizarea nu este doar posibilă, ci necesară. Trecerea de la criterii simple, precum vârsta, la modele integrate de risc poate face screeningul pentru cancerul de sân mai sigur, mai eficient și mai centrat pe pacient.