Consumul frecvent al anumitor alimente bogate în zahăr, în special cereale îndulcite și înghețată, este asociat cu un risc crescut de cancer de sân, potrivit unui studiu publicat în European Journal of Nutrition. Cercetarea, realizată în Coreea de Sud, arată că femeile care consumau astfel de produse de peste două ori pe săptămână prezentau un risc cu 28% mai mare de a dezvolta cancer de sân, comparativ cu cele care le consumau mai rar de o dată pe lună. Rezultatele sugerează că nu toate sursele alimentare de zaharuri au aceeași asociere cu riscul oncologic, subliniind importanța tipurilor de alimente consumate în evaluarea relației dintre dietă și cancer.
Importanța alimentației în prevenția oncologică este subliniată și în cea de-a cincea ediție a Codului European Împotriva Cancerului, care recomandă limitarea consumului de alimente bogate în zaharuri, grăsimi și sare, precum și a produselor ultraprocesate, ca parte a unui stil de viață care contribuie la reducerea riscului de cancer.
Studiul, intitulat High-sugar foods and breast cancer risk from the Health Examinees study, a analizat datele a peste 71.000 de femei, urmărite timp de aproximativ nouă ani. Cercetarea aduce noi informații privind rolul alimentației în prevenția cancerului de sân, însă, având un caracter observațional, nu demonstrează o relație cauzală între consumul de produse bogate în zahăr și apariția bolii.
Cercetătorii au utilizat date din cohorta prospectivă Health Examinees (HEXA), desfășurată în Coreea de Sud. Analiza finală a inclus 71.264 de femei, cu vârste între 40 și 69 de ani, fără antecedente de cancer la momentul includerii în studiu.
Obiceiurile alimentare au fost evaluate prin intermediul unui chestionar care cuprindea 106 produse alimentare și urmărea frecvența consumului și dimensiunea porțiilor. Cercetătorii au estimat aportul total de zaharuri și au analizat separat șapte categorii de alimente bogate în zahăr: cereale îndulcite, gem și unt, prăjituri și biscuiți, înghețată, dulciuri, băuturi carbogazoase și ceaiuri tradiționale coreene îndulcite.
Diagnosticele de cancer de sân au fost identificate prin corelarea datelor participantelor cu Registrul Central de Cancer din Coreea de Sud. Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 9,2 ani, au fost înregistrate 713 cazuri noi de cancer de sân.
Analizele statistice au luat în considerare mai mulți factori care pot influența riscul de cancer, inclusiv indicele de masă corporală, activitatea fizică, consumul de alcool, fumatul, istoricul familial, antecedentele reproductive și utilizarea contraceptivelor orale.
Ce alimente bogate în zahăr au fost asociate cu un risc crescut de cancer de sân?
Rezultatele au arătat că femeile care consumau alimente bogate în zahăr de peste două ori pe săptămână prezentau un risc cu 28% mai mare de a dezvolta cancer de sân, comparativ cu cele care consumau astfel de produse mai rar de o dată pe lună.
Cele mai importante asocieri au fost identificate pentru două categorii de alimente:
- Cerealele îndulcite: femeile care le consumau mai frecvent de o dată la două luni prezentau un risc de cancer de sân cu 34% mai mare, comparativ cu cele care nu consumau deloc astfel de produse.
- Înghețata: consumul de peste o dată pe săptămână a fost asociat cu un risc de cancer de sân cu 26% mai mare, comparativ cu femeile care nu consumau înghețată.
De asemenea, femeile care consumau cele mai mari cantități de zaharuri provenite din alimentele analizate prezentau un risc cu 28% mai mare de cancer de sân, comparativ cu cele care aveau cel mai redus aport.
Aceste procente exprimă diferențe relative de risc între grupurile analizate și nu probabilitatea individuală de a dezvolta boala. Fiind un studiu observațional, rezultatele nu demonstrează că alimentele respective provoacă în mod direct cancerul de sân.
De ce contează sursa zaharurilor din alimentație?
Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării este diferența dintre asocierile observate pentru anumite alimente bogate în zahăr și cele privind aportul total de zaharuri.
Deși consumul frecvent al unor produse îndulcite a fost asociat cu o incidență mai mare a cancerului de sân, aportul total de zaharuri nu a prezentat o asociere statistic semnificativă cu riscul bolii.
În plus, fructele, care reprezentau aproximativ 43% din aportul total de zaharuri al participantelor, nu au fost asociate cu un risc crescut de cancer de sân. Aceste constatări sugerează că relația dintre zaharuri și riscul oncologic ar putea depinde de sursa alimentară și de compoziția nutrițională a produselor consumate.
Spre deosebire de multe alimente procesate care conțin zaharuri adăugate, fructele integrale furnizează fibre alimentare, vitamine și compuși bioactivi. Fibrele pot influența absorbția glucidelor și răspunsul metabolic după masă.
Prin urmare, rezultatele studiului nu susțin evitarea fructelor în scopul prevenirii cancerului de sân. Mai degrabă, evidențiază necesitatea evaluării alimentelor în ansamblu, nu exclusiv prin prisma cantității de zaharuri conținute.
Ce mecanisme biologice ar putea explica această asociere?
Legătura dintre consumul excesiv de alimente bogate în zaharuri adăugate și dezvoltarea cancerului ar putea implica mai multe mecanisme metabolice și hormonale.
Unul dintre mecanismele investigate în literatura științifică este rezistența la insulină, care poate determina creșterea nivelurilor circulante de insulină și poate influența semnalizarea prin factorul de creștere insulin-like 1 (IGF-1).
Insulina și IGF-1 sunt implicate în reglarea proliferării și supraviețuirii celulare. Activarea acestor căi de semnalizare a fost studiată în relație cu dezvoltarea și progresia mai multor tipuri de cancer, inclusiv cancerul mamar. În cazul cerealelor îndulcite, combinația dintre glucidele rafinate și zaharurile adăugate ar putea favoriza răspunsuri insulinice postprandiale mai accentuate.
Pentru înghețată, cercetătorii discută posibilul rol al combinației dintre zaharurile adăugate și grăsimile saturate, care ar putea influența metabolismul hormonal.
Un alt mecanism posibil este legat de obezitate, inflamația cronică și modificările hormonale asociate excesului de țesut adipos. Obezitatea reprezintă un factor de risc recunoscut pentru cancerul de sân după menopauză.
Totuși, aceste explicații reprezintă ipoteze biologice. Studiul nu a evaluat direct modificările metabolice sau moleculare care ar putea media asocierile observate.
Există diferențe în funcție de vârstă și stilul de viață?
Cercetătorii au analizat rezultatele și în funcție de vârstă, indicele de masă corporală, consumul de alcool și activitatea fizică.
În rândul femeilor sub 50 de ani, anumite niveluri mai ridicate de consum al alimentelor bogate în zahăr au fost asociate cu creșteri relative ale riscului de aproximativ 50%. Cu toate acestea, analiza nu a demonstrat o diferență statistic semnificativă a asocierii între grupele de vârstă.
Au fost observate și variații în funcție de consumul de alcool și indicele de masă corporală, ceea ce sugerează că relația dintre alimentație și riscul oncologic ar putea fi influențată de alți factori individuali. Aceste rezultate exploratorii necesită confirmare în cercetări suplimentare.
Ce înseamnă rezultatele pentru prevenția cancerului de sân?
Studiul contribuie la înțelegerea relației dintre alimentație și cancer, însă are o serie de limitări. Consumul alimentar a fost evaluat o singură dată, la începutul cercetării, fără a surprinde eventualele modificări ale obiceiurilor alimentare pe parcursul celor nouă ani de urmărire. În plus, factorii de risc nemăsurați ar putea influența asocierile identificate.
Rezultatele provin dintr-o populație din Coreea de Sud, cu particularități alimentare și epidemiologice care pot diferi de cele ale populațiilor europene. De asemenea, cercetătorii nu au putut analiza detaliat relația dintre consumul alimentelor bogate în zahăr și subtipurile moleculare ale cancerului de sân.
Din perspectiva prevenției, rezultatele susțin importanța unei alimentații echilibrate și a limitării consumului frecvent de produse procesate bogate în zaharuri adăugate, fără a justifica restricționarea fructelor integrale.
Principala concluzie este că sursa alimentară a zaharurilor ar putea conta mai mult decât cantitatea totală consumată în evaluarea riscului de cancer de sân. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă asocierile identificate reflectă relații cauzale și în ce măsură pot contribui la dezvoltarea unor recomandări de prevenție mai precise.
Citește și
Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijinirea redactării acestui articol. Materialul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținutul publicat.