Un nou studiu publicat în Nature, arată că poluarea aerului reprezintă un factor mutagen puternic care contribuie la apariția cancerului pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată.
Studiul Sherlock-Lung, condus de Institutul Național al Cancerului din SUA (NCI), este cea mai amplă analiză de secvențiere completă a genomului (WGS) realizată până în prezent pe tumori pulmonare ale nefumătorilor. Cercetarea a inclus 871 de pacienți care nu au fost tratați anterior, proveniți din 28 de regiuni geografice diverse. Rezultatele oferă perspective esențiale asupra modului în care procesele biologice interne și factorii de mediu (în special particulele fine PM2.5) contribuie la dezvoltarea cancerului în această categorie de pacienți.
Deși cancerul pulmonar este adesea asociat cu fumatul, până la 25% dintre cazurile globale apar la persoane care nu au fumat niciodată. Cauzele acestor cazuri au rămas, în mare parte, necunoscute. Echipa a folosit analiza genomului tumoral pentru a identifica amprente moleculare care să indice sursa deteriorării la nivel de ADN.
Una dintre cele mai importante descoperiri a fost identificarea unui tip de modificări genetice care apar frecvent în tumorile pacienților nefumători, în special în cele care prezentau mutații ale genei EGFR, caracteristice pentru cazurile din Asia de Est. Aceste alterări genetice par să fie generate de un proces endogen încă neelucidat, sugerând existența unui mecanism biologic intern, activ în țesutul pulmonar, care provoacă leziuni ale ADN-ului fără influențe externe cunoscute. În paralel, cercetătorii au evidențiat că expunerea cronică la poluare atmosferică (PM2.5) este asociată cu un profil distinct de modificări genetice, comparabil cu cel observat la fumători activi. Tumorile provenite din zone cu niveluri ridicate de poluare prezentau o creștere de 3.9 ori a frecvenței anumitor tipuri de substituții de baze azotate similare celor induse de fumul de țigară, dar și o creștere de 76% a unor mutații asociate cu îmbătrânirea celulară progresivă. În plus, în aceste tumori s-au identificat telomere semnificativ mai scurte, indicând un istoric extins de diviziuni celulare, și o incidență crescută a mutațiilor în gena TP53, implicată în controlul ciclului celular și în răspunsul la stresul genotoxic. Aceste constatări sugerează că poluarea aerului nu doar induce daune directe în ADN, ci contribuie și la expansiunea clonelor celulare afectate, accelerând astfel procesul tumoral.
Citește și: STUDIU. Un nou tip rar de cancer pulmonar a fost identificat în rândul persoanelor tinere nefumătoare
Analiza a scos în evidență și existența unor factori mutageni specifici anumitor regiuni geografice, cum este acidul aristolochic, o substanță toxică regăsită în unele remedii tradiționale din plante. Modificările genetice asociate expunerii la acest compus au fost detectate aproape exclusiv în tumorile pacienților din Taiwan, reprezentând prima dovadă genetică directă că acidul aristolochic poate contribui la apariția cancerului pulmonar. În contrast, fumatul pasiv a avut un efect mutagenic mult mai redus. La cei 458 de pacienți pentru care au existat date despre expunerea la fumat pasiv, nu s-au observat creșteri ale mutațiilor asociate fumatului activ sau ale mutațiilor care conduc la formarea tumorilor. Totuși, s-a constatat scurtarea telomerelor, ceea ce sugerează o posibilă creștere a ritmului de diviziune celulară, fenomen care poate favoriza, în timp, dezvoltarea cancerului. Așadar, studiul arată că poluarea aerului are un impact mutagen mai puternic decât fumatul pasiv, atât prin provocarea directă de daune la nivelul ADN-ului, cât și prin accelerarea multiplicării celulelor deja afectate.
Cancerul pulmonar la nefumători nu este o boală unitară, ci un grup de subtipuri moleculare distincte, cu cauze, mecanisme de evoluție și potențial răspunsuri terapeutice diferite. De exemplu, mutațiile KRAS au fost mai frecvente în America de Nord și Europa, în timp ce mutațiile EGFR și TP53 au predominat în Asia de Est. Aceste descoperiri deschid noi direcții pentru diagnosticul precoce, tratamente personalizate și politici de sănătate publică, în special în zonele urbane cu nivel ridicat de poluare.
Citește și:
- ORACLE, testul care depistează pacienții cu cancer pulmonar stadiul I care au nevoie de chimioterapie, prin evaluarea profilului genetic al întregii tumori
- STUDIU. Alimentația bogată în zahăr, asociată cu creșterea riscului de cancer pulmonar
- STUDIU. Pacienții cu cancer pulmonar la risc înalt de cardiotoxicitate în urma radioterapiei, depistați cu ajutorul inteligenței artificiale